Dintr-o declaraţie publică a lui Liviu Ţâroiu aflăm că este în lucru – şi este foarte bine – studiul de fezabilitate al unei investiţii viitoare de amenajare a malurilor Râului Târgului, pentru a căpăta o funcţionalitate orientată către relaxare şi divertisment. Faptul că se lucrează la acest document, în privinţa căruia suntem conştienţi că nu se poate face de azi pe mâine – asta ca să-i cântăm în strună primarului, care, permanent, a dat vina pe lipsa proiectelor şi pe durata realizării lor, care i-au sacrificat primul mandat -, sună plăcut urechilor noastre, private, totuşi, de nişte informaţii. Esenţiale, zicem noi. Cum a ajuns să se lucreze la SF-ul Râului Târgului, căci noi n-am găsit – din nou n-am găsit – nicio referinţă în S.I.C.A.P. privitoare la atribuirea acestui contract bănos. Bugetul pe 2019 conţine o prevedere financiară de 135.000 de lei, pentru efectuarea acestei lucrări precedate, anul trecut, de un studiu de prefezabilitate, realizat de o specialistă din Bucureşti, cu care Liviu Ţâroiu colaborează în lipsa unui arhitect şef al Câmpulungului.
Facem o scurtă trimitere la prima documentaţie întocmită în istoria Câmpulungului, care priveşte valorificarea unui spaţiu care, în toate oraşele turistice ale lumii traversate de un râu, înseamnă aur curat. Rezumând studiul amplu, acesta propune administraţiei publice locale următoarele idei de exploatare a Râului Târgului: regularizarea albiei râului, sursă de rezervă pentru alimentarea cu apă a consumatorilor din municipiu; înfiinţarea unei microhidrocentrale; posibilitatea amplasării unui parc fotovoltaic şi obiectivul pe care se va insista, intuim, cel mai mult – probabil că pe acesta se va axa cel mai mult Liviu Ţâroiu – transformarea Râului Târgului într-o zonă de agrement. Cum? Dând posibilitatea amatorilor de mişcare să se relaxeze şi să facă sport într-un spaţiu amenajat de-o parte a firului de apă. Dintre toate facilităţile sportive propuse de autorii studiului – spaţii pentru tenis de masă, badminton, şah, fitness -, întreaga atenţie se concentrează asupra pistei de biciclete, de 12 kilometri + 2,5 kilometri (dublare între podul 1, Calea Braşovului – podul 2, Calea Măgurii, podul 3, Turn – podul 6, strada Nicolae Bălcescu – relaţie cu Turnul Bărăţiei, cu traseu până la Bărăţie) + 2,5 kilometri (zona sudică Jidova), în total 17 kilometri.
Intuim că aceeaşi persoană întocmeşte şi studiul de fezabilitate, căci nu este anormal ca acelaşi om să continue ce a început, având conturată o gândire despre scoaterea din sălbăticie a zonei verzi. Dar dacă regula este să treci contractele prin site-ul de achiziţii publice, nu prin birourile (ca să nu spunem birturile) împărţelii tradiţionale a lucrărilor, făcute cu sapa ori cu mapa, ale Primăriei, chiar nu înţelegem atitudinea şleampătă a achiziţioniştilor din subordinea lui Ţâroiu. Cărora chiar nu le pasă că uită de mama ei de procedură. Adică… trece-le pe unde trec toate afacerile primăriilor, măcar de ochii lumii, chit că le dai cui vrei, ca să laşi o cât de firavă impresie că respecţi legea aia făcută pentru proşti!
SF-ul unei investiţii, pe care o dorim mai puţin SF decât cea reieşită din anteriorul studiu, nu figurează nici în recenta postare pe portalul Primăriei Câmpulung, care, certată că nu prestează transparent, a arătat publicului ce înţelegeri are şi la ce bani. A arătat ce-a vrut, bineînţeles, căci autorul enumerării a pierdut pe traseu unele dintre lucrările de construcţie, amenajare ori proiectare aflate în derulare. Studiul de fezabilitate al Râului Târgului, pe care l-am căutat cu înfrigurare pe listă, ca să aflăm cine-l face, este una dintre ele. Alta este execuţia esplanadei de la Piaţa Mare, din dreptul magazinelor de la parterul blocurilor, pe care primarul o dă încheiată în această lună. Primăria continuă să protejeze identitatea acestui constructor plătit, conform alocării din bugetul local pe 2019, cu 471.800 lei. Investiţii care, după lege, nu aveau voie să evite nici site-ul de profil şi, din bun simţ, nici recenta informare despre contractele Primăriei mai mari de 5.000 de euro. Or SF-ul este de aproape şase ori mai mare, ca valoare, în timp ce cealaltă scăpare bate de 20 de ori minimul de la care administraţia şi-a „deconspirat” bruma de achiziţii.
Ne vine greu a crede că la baza acestor omisiuni stă numai şi numai neglijenţa subalternilor unui serviciu a cărui proastă funcţionare este pusă de primar pe lipsa unui şef. Pe care nu-l vedem un om cinstit, căci unul corect n-ar rezista amneziei cu repetiţie şi deloc dezinteresată a inşilor însărcinaţi cu efectuarea cumpărăturilor Primăriei. Cumpărături constând în servicii de constructori şi proiectanţi.
Mai mult ca oricând, proiectanţii câştigă teren, căci fondurile stabilite la început de an pentru execuţie sunt direcţionate, în parte, către studiile pe care Liviu Ţâroiu le reclamă pe mai departe că îi lipsesc. Deşi mai bine de trei ani s-au dus tot proiectând. Fie că s-au refăcut proiectele din timpul lui Andrei, fie că s-au proiectat de la zero puţinele iniţiative ale actualei administraţii. Şi se proiectează în continuare, susţine şeful Executivului, pentru a pregăti exerciţiul bugetar 2020-2027. Altfel, Primăria nu are ce depune pentru a obţine fonduri nerambursabile. Idei are, ne asigură conducătorul, dar n-are documentaţii. Documentaţii care costă al naibii de mult şi o recunoaşte şi finanţatorul lor, căruia opozanţii îi impută că plătea lucrarea propriu-zisă cu banii risipiţi pe proiectare. „Intraţi în SICAP şi-o să vedeţi cum e!”, este recomandarea celui care se declară forţat să parcurgă aceste etape, care, în mai toate cazurile importante, sar de un miliard de lei vechi. Poate o amărâtă de D.A.L.I. să coboare la o jumătate de miliard, restul “ustură” la buzunar.
Prevăzătoare de faţadă, opoziţia îi atrage atenţia lui Liviu Ţâroiu că, tot scriind la nesfârşit, se va trezi, după două-trei mandate, îngropat în hârţoage fără corespondent în teren. „O să vedeţi că nu!”, îi contrazice şeful majorităţii. Şi nu pentru că pune toate investiţiile proiectate în practică. „N-o să ajungem acolo, pentru că nu stau atât.”, a liniştit primarul pe toată lumea, deşi la ce „concurenţă” politică are, s-ar putea să stea şi împăiat la Primărie.