Dăunoasa campanie electorală purtată de politicienii de la centru a împins schimbul de opinii pe teme de buget, între autorităţi şi puţinii câmpulungeni interesaţi de investiţiile de peste an, la jumătatea lunii aprilie. Cel mai întârziat buget al lui Călin Andrei s-a produs la sfârşitul lunii martie, din cauze de alegeri parlamentare la sfârşitul anului anterior, care influenţau data votului asupra veniturilor şi cheltuielilor la nivel naţional. 2019, an neprecedat şi, pe cale de consecinţă, neafectat de vreun eveniment electoral, a adus o premieră nefastă pentru administraţiile publice locale: bugete adoptate la sfârşitul lunii aprilie. Adică după ce s-a dus un sfert din an, în care primarii au stat cu braţele încrucişate pe piept, forţaţi să apeleze chiar de două ori la excedentul bugetar, ca să-şi asigure costurile funcţionării aparatului administrativ. S-a întâmplat şi la noi în Muscel, unde mai mulţi edili, posesori de economii, nu s-au limitat la obişnuinţa începutului de an, de a folosi nişte bani din rezerva Primăriei, ca să aibă de salarii, utilităţi şi alte urgenţe, până la votarea bugetului. Bătaia de joc practicată de guvernanţi la adresa întregii populaţii, în hârjoana lor electorală cu preşedintele, i-a obligat pe unii dintre primari să umble din nou la excedent, la sfârşitul lunii martie, ca să nu vină degeaba la serviciu. În sfârşit, mult a fost, puţin a rămas, până la dezbaterea publică, formalitate programată la Câmpulung pe 15 aprilie, la ora 13.00, care, odată bifată, dă undă verde organizării celei mai importante şedinţe de Consiliu Local de peste an.
Ca în fiecare an, irosim câteva rânduri ale acestei rubrici îndemânându-i pe cetăţeni să participe la dialogul cu autorităţile, despre care ştim cu siguranţă că le convine că lumea nu vine la discuţie, ca să nu ceară una-alta în cartierele cu neajunsuri de toate felurile. Dar noi ne facem datoria de a insista la câmpulungenii care susţin salariile nemeritate de marea majoritate a angajaţilor Primăriei să vină la dezbatere şi să „taxeze” concepţia Executivului, presat să se ţină de programul nerealizat anul trecut. Din care au fost înlăturate unele proiecte, pe fondul dirijării finanţărilor către investiţii cu impact electoral mai puternic, pe măsura apropierii de anul 2020. Podul din Tabaci era suficient de atractiv pentru alegători, odată consolidat şi reabilitat, dar Liviu Ţâroiu l-a eliminat cu totul din bugetul acestui an, după ce le-a traversat pe cele ale anilor 2017 şi 2018. Alocarea de 2 milioane de lei a fost folosită, anul trecut, pentru a completa preţul cerut de constructorii care amenajează Piaţa Primăriei şi, dacă a pierdut banii, nici că s-a găsit altă sursă de susţinere financiară. Aşa că… adio pod în 2019!, cu toate că gândirea primarului PSD era de a face ce n-a făcut niciun înaintaş până la el: modernizarea tuturor trecerilor peste Râul Târgului.
Au fost tăiate de pe listă şi alte intenţii, mai mărunte, pentru a face loc Bulevardului „Pardon”, care, în ciuda susţinerilor directoarei economice, că a fost bugetat în 2018, bugetarea a fost una de „sărăcie”. Şi doar pentru studiile necesare punerii în practică a ultimului fragment al „regenerării urbane” by Călin Andrei. Tot ce a fost bugetat, anul trecut, legat de bulevard, au fost 40.000 de lei pentru D.A.L.I. (documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii) şi 135.000 de lei pentru proiect tehnic +, chipurile, execuţie. „Execuţie” pe care subalternii lui Ţâroiu au introdus-o de şmecheri în titulatura alocării financiare, care n-avea cum să ajungă şi pentru una, şi pentru alta. Vă amintim informaţia prezentată în ediţia trecută şi anume că execuţia, dată la pachet cu proiectarea şi asistenţa tehnică, a fost adjudecată la preţul de 6.581.387,71 lei, de o firmă obscură din Târgovişte, Conteh Barengott, un paravan al celor două executante din Piaţa Primăriei, care vor avea de muncă şi pe bulevard.
Ce susţine Iarca despre bugetarea bulevardului în 2018… sunt chiţibuşuri contabiliceşti, pentru a putea înghesui rapid, la sfârşit de an, un proiect fără finanţare între lucrările care vor păpa complet excedentul în 2019 şi 2020. Nici în 2019 nu este bugetat în totalitate, din cele 6,6 milioane de lei, costul produs de licitaţie, fiind rezervate doar 2 milioane de lei, probabil, din considerentul că proiectul este unul multianual, desfăşurat pe cel puţin două bugete. Tot aşa s-a întâmplat şi cu Piaţa Primăriei, care avea planificată, în 2018, o cheltuială de 2,8 milioane de lei, pe care Ţâroiu, la sfârşitul verii, a completat-o cu diferenţa, până la 6,4 milioane de lei, ca să-şi stimuleze partenerul să ne ia prin surprindere de Crăciun. Diferenţă procurată, după cum spuneam, din banii afectaţi podului din Tabaci, plus altor „nimicuri”, la care s-a renunţat. De data aceasta, şi să vrea să-l stimuleze pe constructorul bulevardului, cu care, bănuim, a fost tratat un finish care precede data de 7 iunie 2020, n-are ce lucrări să mai elimine din programul investiţional strangulat până la sufocare.
Amenajarea centrului şi intervenţiile obligatorii şi purtătoare de sancţiuni, în caz de neîndeplinire, la infrastructura de utilităţi, finanţate din bugetul local, restrâng simţitor cheltuiala cu drumurile. Programul Primăriei pe 2019 reia o restanţă a lui 2018: reabilitarea străzilor Drăceşti, Boboc, Rujoi, Nedeleşti, Plăieşi, Leculeşti, Livadiei, Chilii şi Ion Ţicăloiu, intrate în bugetul anului trecut cu o alocare de 6,5 milioane de lei, redusă în decembrie la 4,78 milioane lei. Nu pentru că s-ar fi folosit banii la vreo acţiune în teren, ci, la fel ca în speţa „Tabaci”, s-a „ciupit” finanţarea şi aşa insuficientă – nici 14% din cât e necesar pentru a asfalta toate cele nouă drumuri, estimate la 47 milioane de lei – şi s-au direcţionat către altele. Cele nouă străzi şi uliţe revin pe lista de investiţii cu o alocare de tot râsul: nici 3,5 milioane de lei în cap, când este nevoie de 14 ori mai mult pentru a le rezolva pe toate. 3,5 milioane de lei nu acoperă nici preţul contractului adjudecat, vara trecută, de Group Concif, care a licitat şi câştigat, la valoarea de 10,7 milioane de lei, un lot de trei – Ion Ţicăloiu, Drăceşti şi Plăieşi – din cele nouă. De unde ne este limpede că locuitorilor de pe cele trei străzi enumerate li se vor lungi gâturile în aşteptarea asfaltului. O dată, pentru că nu sunt bani în buget pentru plata lucrării, a doua oară, pentru că cei mai constanţi colaboratori ai primarului au vârtos de muncă, odată încărcată agenda de lucru câmpulungeană cu Bulevardul „Pardon”. În paralel cu Piaţa Primăriei şi podul de pe Şoseaua Naţională.