Una dintre puţinele idei bune pe care le-am auzit în Consiliul Local Câmpulung, ca propunere lansată primarului din partea opoziţiei liberale, priveşte eliminarea unui disconfort produs adulţilor, dar şi un risc la care sunt expuşi permanent copiii jucându-se pe stradă, în lipsa unui teren al lor, lângă casă, unde să facă ce poftesc. Cine nu trăieşte în Grui şi Vişoi nu simte cum se manifestă moartea nervilor, zi de zi, seară de seară, noapte de noapte. Sub balcoane ai parte de un infern auditiv constând în cleveteala şi hlizeala zgomotoasă a pensionarilor şi şomerilor, muzicile inculte urlând bezmetic din maşinile şmecherilor şi strigătele copiilor care îşi descarcă energia bătând mingea pe aleile strâmte dintre blocuri. Cei mai răsăriţi, dar contribuie la poluarea fonică a cartierelor şi jucărioarele care produc gălăgie ale ţâncilor, din categoria goarnelor sau vuvuzelelor, cum li se spune în timpurile noastre, sau maşinuţele pe care, atunci când eşti frânt de oboseală, le simţi parcă rulând pe propriile emisfere cerebrale, nu pe asfaltul ciuruit din cartier. Asta este atmosfera Vişoiului şi a Gruiului, de Apocalipsă fonică, de primăvara, de când se încălzeşte vremea, până toamna târziu, când se lasă frigul.
Dacă cei mici ar avea un teren al lor, n-ar mai bătea mingea pe stradă şi în parcări, printre maşini
Dacă pentru adulţii amatori de pălăvrăgeală sub ferestrele vecinilor nu există leac, căci vechile metehne nu dispar decât odată cu practicantul lor, în schimb, copiii pot fi educaţi şi învăţaţi să se exprime într-un spaţiu al lor. Cu condiţia ca Primăria să le ofere această facilitate. I-a recomandat-o primarului consilierul local şi profesorul de Educaţie Fizică şi Sport, Cristi Creţu, la dezbaterea Consiliului Local de luna trecută, când a luat cuvântul în calitate de cunoscător al lipsurilor zonei de domiciliu. „Am discutat cu dumneavoastră – i s-a adresat acesta public primarului – despre faptul că în spatele blocului B10 din Vişoi erau nişte grădini şi coteţe făcute de locatarii de acolo, despre care nu ştiu dacă au fost dărâmate sau nu. Oamenii au cerut să mergeţi să vedeţi spaţiul respectiv şi, dacă s-ar preta, să facem nu neapărat un loc de joacă, ci un teren de sport pentru copiii din zonă. Pentru că toate terenurile din oraş sunt închise. Mare parte a terenurilor de la şcoli au lacătul pus.”, a reclamat Cristi Creţu.
În replică, Liviu Ţâroiu a anunţat – şi nu este prima oară când anunţă, numai că, de data aceasta, a anunţat când vacanţa de vară este pe sfârşite – că Executivul va propune Legislativului o îmbunătăţire a regulamentului privind utilizarea terenurilor şi a sălilor de sport. Se pare că forma revizuită a normelor care ar permite copiilor, adolescenţilor şi tinerilor să beneficieze de astfel de facilităţi care aparţin instituţiilor de învăţământ ar fi trebuit să intre pe ordinea de zi a şedinţei din 31 iulie, când s-a purtat dialogul despre terenul de sport din Vişoi. Însă Liviu Ţâroiu şi ai săi s-au răzgândit, după depistarea unor inadvertenţe în conţinutul său. „O să facem o întâlnire între Consiliul Local şi directorii de şcoli, ca să le propunem nişte idei.”, a precizat scurt primarul.
„Solicitarea lor era legată de faptul că acele spaţii pot fi reamenajate pentru un astfel de loc de joacă. Fiindcă, la un moment dat, îşi găsiseră refugiu între maşini, ca să se joace, şi a intervenit de câteva ori Poliţia Locală, ca să-i roage să nu se mai joace acolo. „Dar noi unde ne ducem?”, au întrebat copiii. Pe bună dreptate, în acea zonă, n-au niciun teren. Cât de mic.”, a insistat Creţu. „Multe zone n-au terenuri.”, zice Ţâroiu, deşi alte zone nu sunt de mărimea şi populaţia Vişoiului. „Este bine să încercăm să le eficientizăm pentru ei, căci este mult mai bine să-i avem pe terenuri, aproape de casă, decât în altă parte.”, a încheiat purtătorul doleanţei vişoienilor în Consiliul Local.
Auzim din nou despre o sală polivalentă la Câmpulung
În susţinerea sportului, de toate felurile şi la toate nivelele, s-a exprimat şi Sergiu Cicu, a cărui propunere nu se „pupă” cu planurile primarului Ţâroiu de utilizare a fostei Pieţe Grui. În antiteză cu destinaţia găsită pentru Piaţa Vişoi – un bazar chinezesc a cărui deschidere este aşteptată cu înfrigurare de muscelenii amatori de chilipiruri -, Cicu vede o destinaţie mai selectă pentru spaţiul similar din Grui: organizarea de evenimente sportive. „Să facem un efort ca Piaţa Grui să devină utilă şi să fie folosită tot timpul anului.”, a solicitat directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, idee la care va trebui să renunţe, asta pentru că nu renunţă Ţâroiu la a lui. Mai cu seamă că a demarat licitaţia pentru întocmirea studiului de fezabilitate pentru realizarea unui Centru Social destinat nevoiaşilor fără casă.
„La nivelul solului va fi Centru de Zi, administrat de Direcţia Socială, şi la etaj vor fi garsoniere pentru alţi solicitanţi. Plus un Club al Pensionarilor şi un spaţiu pentru preluarea mobilierului vechi, pe care îl înlocuiesc cetăţenii. De exemplu, Cicu îşi schimbă mobila, o aduce în Grui şi va fi distribuită către săraci, care vin şi o iau de acolo. Ori va fi zonă pentru îmbrăcăminte second, unde fiecare predă haine vechi, care pleacă către săraci.”, a amintit Liviu Ţâroiu ce vrea să facă în Piaţa Grui. Pentru ce vrea Sergiu Cicu, este în tratative pentru construcţia unei săli polivalente. „Am avut o discuţie cu cineva, zilele trecute, pentru o polivalentă la Câmpulung, realizată prin Compania Naţională de Investiţii.”, dezvăluie, cu zgârcenie, şeful Executivului. „E greu pentru polivalentă, pentru că trebuie să îndeplinim nişte condiţii, să avem echipe de un anumit nivel. Nu ştiu dacă se aprobă sala înainte.”, se arată sceptic Cicu, pe care Creţu îl asigură că se aprobă. „Vom vedea. Dar în Grui am dat drumul pentru realizarea Centrului Social.”, a încheiat Ţâroiu, lămurindu-l pe consilierul ALDE că ceea ce doreşte el nu se poate. Nu în fosta Piaţă Grui.