În timp ce MAI prezintă drept un succes faptul că, de la 1 ianuarie 2018, agenţii şi subofiţerii care au absolvit şcoala în decembrie 2017 vor avea un venit net de 2.500-2.600 de lei, fără sporurile generate de munca în zilele libere sau de sărbători, Primăria Câmpulung face dovada unei griji iraţionale faţă de propriul serviciu de pază şi ordine – corigent şi la pază, şi la ordine -, plătit cu lefuri care i-au şocat pe poliţiştii adevăraţi. La Poliţia Locală nu există salariu de bază sub 3.000 de lei, completat cu o normă de hrană de până la 1.200 de lei, acordată tot în bani. Însă, în majoritatea cazurilor, remuneraţia gravitează în jurul valorii de 4.000 de lei, căreia i se adaugă suplimentul necondiţionat de vreo performanţă în activitate. Pentru poliţiştii de la birou, câştigurile sunt şi mai mari. De pildă, angajata de la Protecţia Mediului – ca departament al Poliţiei Locale -, despre care n-am ştiut niciodată cu ce se ocupă, căci de sancţionarea mizeriei excesive care îneacă Câmpulungul este limpede că nu se ocupă, are, din acest an, un venit de bază de peste 5.400 de lei. Cu 800 de lei mai mult decât fostul şef al Poliţiei Locale, Auraş Ghiţă, aflat la Compartimentul Activitate Comercială, care, deşi posesor al gradaţiei 4, adică vechime cuprinsă între 15 şi 20 de ani, a fost încadrat la un salariu de bază de aproximativ 4.600 de lei. O plasează înaintea acestuia pe colega de la Mediu, Viorela Bâlă, mai proaspătă în Primărie, după cum arată gradaţia 3, aferentă unei vechimi cuprinse între 10 şi 15 ani, gradul de poliţist local superior, faţă de cel deţinut de Ghiţă, de poliţist local principal.
În ierarhia salariilor de la Poliţia Locală, Bâlă este a doua, după şeful serviciului, Dragoş Nicolae. Pe la începuturile sale în Primărie, care au cam coincis cu acceptarea lui Ţâroiu în poziţia de coechipier al lui Andrei, Bâlă, fostă Albescu, însoţea caravana Edilului, prin cartierele şi periferiile Câmpulungului, la strâns de hârburi electrocasnice, pentru a face norma de deşeuri impusă de UE. Mai aproape de zilele noastre, împreună cu şeful Nicolae, a făcut potecă la poarta lui Raţiu, ca membru al „comitetului de primire” a firmelor generatoare de deşeuri, musafiri formali, cu scopul declarat de a-şi identifica stocurile abandonate în depozitul lui Tofan. Că ne întrebam despre sarcinile acestei angajate a Primăriei, care câştigă la fel sau chiar mai mult decât adjunctul Poliţiei Câmpulung, fără nicio exagerare. Când s-au întocmit cele două Strategii de Dezvoltare a Câmpulungului, cea mare şi cea mică, reprezentanţii firmelor autoare ale acestor documente importante au susţinut public că le-au lucrat pe baza informaţiilor culese de la majoritatea serviciilor Primăriei. Păi, ce informaţii a furnizat Protecţia Mediului consultanţilor piteşteni care au scris Strategia mare, când acolo scrie, negru pe alb, la secţiunea „Managementul deşeurilor”, că, cităm: „La nivelul municipiului Câmpulung se colectează doar deşeuri menajere, nu sunt deşeuri industriale sau deşeuri periculoase.” (!) Cum să nu fie deşeuri periculoase în Câmpulung?! Căci doar nu s-au evaporat ori scurs în pământ toate miile de tone, lăsate de moldovean ca amintire muscelenilor, înainte de a face cale-ntoarsă la Iaşi?! O eroare gravă, scăpată, bănuim, intenţionat în Strategia de Dezvoltare a Câmpulungului, care nu putea fi prezentată finanţatorilor europeni cu „buba neagră” pe obrazul unei localităţi, pe care consultanţii au ambalat-o frumos în foiţa poleită a turismului, incompatibil cu otrăvurile de la ARO. Aşadar, nicio vorbă despre hoitul toxic în Strategie, unde sunt prezentate informaţii mincinoase, că nu avem deşeuri periculoase la Câmpulung. Nu că nu se colectează – mai corect, nu se mai colectează -, cum a încercat s-o dreagă Ţâroiu, la şedinţa de Consiliu în care a fost expus un studiu plin de greşeli, plătit cu 170 de milioane de lei vechi, preţul contractului câştigat, la sfârşitul lui decembrie 2016, de Andralex Project Company, societatea care a oferit Primăriei servicii de elaborare a SDL. De aceea spunem că responsabilă de corectitudinea datelor inserate în materialul care va însoţi orice proiect aspirant de finanţări externe este şi această persoană de la Poliţia Locală cu atribuţii de Protecţie a Mediului, care ştie ce pericol persistă, chiar se amplifică, în incinta fostei platforme industriale.
Ajungem şi la superiorul ei, Dragoş Nicolae, căruia Liviu Ţâroiu i-a mărit salariul, după modelul celorlalţi şefi de servicii, la 7.505 lei. 8.705 lei, cu norma de hrană! E scandalos ca şeful Poliţiei Locale, un domeniu insesizabil de când şefia i-a fost luată lui Auraş Ghiţă, care, repetăm, poate că n-a fost cel mai bun şef, dar, prin comparaţie cu succesorul lui, a fost din toate punctele de vedere mai bun, să fie egalul comandantului Poliţiei Câmpulung! Potrivit ultimei declaraţii de avere prezentată pe portalul Inspectoratului Judeţean de Poliţie, comisarul şef Gheorghe Ciolan a avut un venit anual de 80.019 lei, adică 6.668 lei lunar.
Ce-i drept, e declaraţia completată în 2016, însă, chiar dacă salariul i-a mai crescut de atunci, e revoltător să-ţi sufle în ceafă, salarial vorbind, un şef de Poliţie Locală, cu experienţă de un an şi jumătate şi rezultate zero. Situaţie similară şi în cazul adjuncţilor. Viorela Bâlă, cu un salariu de bază de 5.425 lei, plus norma de hrană, figurează pe statul de plată al acestui an cu 6.625 lei, în timp ce adjunctul Poliţiei Câmpulung, comisarul Marius Şendroiu, potrivit aceleiaşi declaraţii de avere din 2016, câştiga anual 48.504 lei, adică 4.042 lei lunar.
Cum a fost posibilă o asemenea aberaţie, ca Poliţia Locală să fie mai bine retribuită ca Poliţia Municipală, judecând după veniturile vârfurilor, ale căror prestaţii exclus să fie puse în balanţă?! A fost posibil, căci ceea ce se întâmplă la Câmpulung face parte dintr-o schemă extinsă la nivel naţional: oameni rodaţi în servicii de stat, înfipţi la conducerea localităţilor, cu scopul de a produce votanţi pentru partid, cu orice cost. Atâta timp cât Câmpulungul a fost şi va fi condus de persoane care n-au probat la viaţa lor decât munca la stat, risipa banului public rămâne la ordinea zilei. Consiliul Local Câmpulung, format exclusiv din bugetari, chiar dacă unul-doi au şi afaceri în privat, primarul, viceprimarul, tot bugetari de carieră, explică crasa iresponsabilitate în privinţa drămuirii cheltuielilor, fără teamă că seacă teşchereaua. Care n-are cum să sece atâta timp cât ne plătim obligaţiile la timp. Aceşti aleşi, care-şi cumpără voturi cu taxele şi impozitele câmpulungenilor, conduc cu o inconştienţă insultătoare, fără să le pese de frustrarea colectivă produsă câmpulungenilor angajaţi la patron. Dar şi patronilor, care nu se simt confortabil ştiind că n-au de unde să-şi recompenseze angajaţii aşa cum o face statul.
Zice Ghinea, secretarul revoluţionar, că n-a cârtit nimeni din privat cât bieţii bugetari au avut lefuri de mizerie. Cine i-a forţat să stea – căci acesta este cuvântul potrivit, „a sta” – pe lefuri de mizerie, când privatul a avut mai mereu uşa deschisă? Şi dacă au fost de mizerie, cum se face că s-au „culcuşit” în Primărie copii ai unor foşti angajaţi, colegi de şcoală şi de serviciu ai primarului, oricare ar fi fost acela, ori privilegiaţi priponiţi pe post cu telefonul de la partid?!