Asemănare frapantă între debutul primului mandat al lui Călin Andrei şi cel al lui Liviu Ţâroiu, care, ca să vadă clar viitorul Câmpulungului, au simţit nevoia modernizării iluminatului public. A modernizat ce-a modernizat Andrei, în cadrul unei relaţii contractuale controversate, cu o firmă atinsă, într-un final, de insolvenţă, relaţie cu o durată mai lungă decât cea a căsniciilor moderne, răpuse de monotonie. A venit rândul lui Ţâroiu să îmbunătăţească opera liberalului, printr-o investiţie care priveşte strict reţeaua stradală de becuri, constând, în esenţă, în înlocuirea actualelor lămpi, 3.211 bucăţi, dar şi o suplimentare cu 660 de corpuri de iluminat, în ideea reducerii cu 57% a consumului. Cifrele le avem din studiul prezentat consilierilor municipali, pentru a-l discuta şi a-l aproba, nefiind motive de a nu-l aproba, atâta vreme cât primarul susţine că nu va consuma bugetul local, ca să ne ajute să vedem mai bine spărturile din trotuare pe timpul nopţii. Astfel, ajungem la o deosebire importantă faţă de proiectul înaintaşului liberal. Liviu Ţâroiu ne asigură că nu se justifică să fie angrenate din nou taxele şi impozitele câmpulungenilor într-o astfel de investiţie, pentru care alocă fonduri Uniunea Europeană. Altfel spus, dacă prinde banii UE sau resurse guvernamentale, trece sistemul vechi – ce-a făcut Andrei pe timpul său, corpuri de iluminat stradal cu sodiu, care se consideră depăşite – pe aparatură de iluminat tip LED. Şi, după cum am spus mai înainte, suplimentarea reţelei, în intersecţii şi în zonele deficitare, care va ajunge la sfârşitul investiţiei la 3.871 de lămpi.
Sesizând modestia planurilor lui Ţâroiu, care s-a limitat în aspiraţii la lungimea plăpumii, colegul de partid, Constantin Ivan, i-a reproşat că n-a inclus în acţiunea de simulare a reducerii consumului instituţiile publice şi toate clădirile administrate de Primărie, ca să se simtă economia, pe care primarul o estimează, umblând doar la iluminat, de cel puţin 30%. Nu vrem să vă dezumflăm entuziasmul anunţului că se pregăteşte o schimbare într-un domeniu în care curg reclamaţiile, dar ce s-a întâmplat la finele lunii noiembrie a constat într-un vot pe marginea unui studiu – o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, denumirea lui exactă -, pentru ca autorităţile să-l aibă la îndemână, cum apare o oportunitate de accesare a unei finanţări europene. Aşadar, nu se face prea curând.
În caz că printre cei care îşi apleacă ochii peste aceste rânduri sunt cetăţeni preocupaţi de dezvoltarea promisă, informăm că iluminatul public a fost între preocupările PSD-istului de cum s-a aşezat pe scaunul de primar. Bineînţeles, alţii l-au sfătuit să se blindeze de studii, din cauza impunerilor UE pe linia protecţiei mediului şi a salvării resurselor naturale şi aşa a ajuns municipiul să comande, anul trecut, un Plan de Acţiune privind Energia Durabilă pentru perioada 2016-2020-2030, în care au fost strecurate şi măsuri referitoare la iluminatul public. Un an mai târziu, s-a dotat cu o Strategie de Dezvoltare, între ale cărei direcţii de acţiune regăsim extinderea şi modernizarea reţelei, pentru care se dau bani prin intermediul Programului Operaţional Regional 2014-2020. Aşa s-au urnit ai noştri, cu foarte mare greutate, să purceadă la treabă.
Primul pas s-a făcut: avem cifrele estimative ale investiţiei, care, după autorul D.A.L.I.-ului, se ridică la aproximativ 7,5 milioane de lei sau 75 de miliarde, în banii vechi. Mult, a sărit opozantul şef David. De cel puţin trei ori mai mult decât au plătit alţi primari de localităţi străbătute de DN 73 Câmpulung – Piteşti, care au reabilitat iluminatul public în acest an. „Domnul inginer” – cum i se adresează Ţâroiu lui David, care evită să-i spună „domnul primar”, preferând „domnul Ţâroiu”, ca să-i arate că nu-i recunoaşte funcţia -, „Câmpulungul are aproape 4.000 de lămpi”, a încercat o explicaţie nereuşită inginerul din fruntea municipiului. Asta pentru că inginerul consilier venise cu socotelile făcute pe lampă, pe braţ, pe montaj şi aşa a ajuns la concluzia unui deviz ireal. Primarul, care a recunoscut că nu este pregătit să ofere amănunte, i-a anunţat pe cei interesaţi de ce este după virgulă să consulte cifrele din studiul aflat în posesia Primăriei. Şi, pentru liniştea tuturor, şi-a luat angajamentul că nu se va atinge de buget dacă nu găseşte fonduri externe. Cu alte cuvinte, valorile devizului puteau să fie şi mai umflate decât erau, de vreme ce are de gând să toace bani din afară. Cum s-a întâmplat, de altfel, cu „Kretzulescu”, unde, sub pretextul că plătesc europenii, s-au cumpărat pentru parcuri ce s-a găsit mai scump pe piaţă în materie de corpuri de iluminat, fără să conteze măcar că nu se potriveau atmosferei care se dorea a fi recreată prin regenerarea urbană. Planurile celor care au condus proiectul, din nefericire, s-au întors împotriva noastră, căci scumpătatea a fost suportată din buzunarul cârpit al municipiului. Şi nu s-a mai dat de ceasul morţii niciun politician că a fost jaf la drumul mare stâlpul de iluminat de 18.000 de lei bucata!
Acum, lui Ţâroiu i se cer sume reale. Sumele reale stabilite de piaţă, nu de autorii contractelor licitate de Primărie. Moment în care PSD-istul a răbufnit cum că el a scos pe SEAP oferta pentru studiul cu cifrele contestate de PNL, a câştigat cine a câştigat, iar câştigătorul a prezentat valorile cu care primarul a apărut în faţa consilierilor. „Nu le-o fi făcut ca tâmpitul, că este specialist!”, l-a apărat primarul pe autorul documentului. Justiţiarul PNL-ului a şuierat ameninţător printre dinţi că va vorbi şi despre cum se câştigă lucrările pe SEAP, care bănuim că se încredinţează în prezent tot aşa cum se încredinţau şi în trecut. Numai „păpuşarii”, mânuitorii de sfori, se schimbă, însă maniera de lucru este aceeaşi. Vigilenţi de nu se poate la calculele „tâmpitului” colaborator al PSD, au uitat de „tâmpitul” din era PNL care a recomandat defrişarea parcurilor, ca să se înzorzoneze o suprafaţă cât mai mare cu „clopotele” puse tot ca băncile şi coşurile de gunoi de la Stăncuţa-Brăila, unele lipite de altele, Primăria comunei neavând ce să facă cu întreg stocul achiziţionat. Tot aşa şi cu stâlpii noştri. O grămadă de stâlpi, al căror număr se justifică doar prin faptul că nu luminează mai deloc, de aia s-au luat atât de mulţi.
În fine, a tăcut David, a început Ivan, care a atins chestiunea pertinentă de la început: era bine să fi fost luat în analiză şi iluminatul clădirilor publice. După care s-a reaprins David, care şi-a amintit că preţul poate şi trebuie să scadă şi datorită faptului că nu vor fi folosite corpuri de iluminat cu intensitate maximă în tot municipiul, ci numai în centru. Câmpulungenii din cartiere… să nu renunţe la lanterna pe care o poartă acum în geantă. Şucărit de trăncăneala „electricienilor” din Consiliu şi de lipsa aplauzelor la adresa iniţiativei de a aduce municipiul în rândul comunelor iluminate inteligent cu mult înaintea noastră, Liviu Ţâroiu a bombănit că licitaţia va da valoarea reală a lucrării la al cărei final tragem nădejde că nu ne vom trezi, tot ca la precedenta, că este o investiţie „vintage”.