Antrenamentele lui Liviu Ţâroiu cu aleşii municipali, care nu apucă să simtă dorul de Primărie, la cât de des îi convoacă primarul la şedinţe, au continuat, după întrunirea ordinară de luni, 30 octombrie 2017, cu o nouă rundă de urgenţe ivite la finalul aceleiaşi săptămâni. Consilierii disponibili în după amiaza de vineri, 3 noiembrie 2017, majoritatea de la PSD şi ALDE, PNL servind extraordinarele în formulă de doi, maxim trei, din şase, şi-au reluat locurile nerăcite de la precedenta întâlnire, consumată cu cinci zile înainte. După ce i-a lăsat pe colegii veniţi de la răcoare să se obişnuiască cu ambianţa caldă a sălii de Consiliu, preşedintele Marin Stanciu a scurtat momentul de socializare, pentru a intra în chestiunile ordinii de zi. Două la număr: încă o formalitate cerută de Ministerul Dezvoltării, care finanţează câteva investiţii ale Câmpulungului – canalizarea pe străzile Carpaţi, Ion Ţicăloiu şi Zăvoiului, podul pe Şoseaua Naţională, conducta de aducţiune a apei brute în Staţia de Tratare, Linia Apei în cadrul Staţiei de Epurare şi clădirea Industrialului de jos – şi nelipsita rectificare a bugetului local cu sumele necesare rezolvării unor nevoi ale instituţiilor din subordine. O premieră plăcută livrată de cel care a prezidat dezbaterile: anunţul privitor la numărul de voturi necesare adoptării proiectelor de hotărâri, care trebuia să fie de jumătate plus unul din numărul consilierilor, adică 9+1. Nefiind prezent secretarul Nicolae Ghinea la şedinţa de îndată, Marin Stanciu a îndeplinit sarcina în locul lui, deşi consilierii care au solicitat-o nu erau nici ei de faţă. În această relatare ne vom opri la motivele care au generat a zecea rectificare a bugetului local în cele nouă luni trecute de la aprobarea lui, la sfârşitul lunii martie.
Bani pentru personalul din Învăţământ
În primul rând, i-au adunat la masa Consiliului pe legiuitorii locali salariile angajaţilor din Învăţământ, care, înainte de a se opri în conturile destinatarilor, trec prin bugetul local şi prin votul aleşilor. Pe 30 octombrie 2017, ajungeau la Primăria Câmpulung o adresă şi o decizie din partea şefului Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Argeş, prin care autorităţile municipale erau anunţate că „s-a aprobat repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, destinate finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, din sumele rămase nerepartizate pe anul 2017, în trimestrul IV 2017, în sumă de 1.133.000 lei.” Altfel spus, cele 11,3 miliarde de lei vechi vor acoperi cheltuieli de personal la următoarele instituţii de învăţământ:
=Grădiniţa cu Program Prelungit „Sfânta Marina”: 50.000 lei;
=Şcoala Gimnazială „Theodor Aman”: 67.000 lei;
=Şcoala Gimnazială „Nanu Muscel”: 246.000 lei;
=Şcoala de Muzică: 125.000 lei;
=Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”: 204.000 lei;
=Liceul cu Program Sportiv Câmpulung: 211.000 lei;
=Grădiniţa cu Program Prelungit „Sfântul Nicolae”: 130.000 lei;
=Liceul Tehnologic Auto Câmpulung: 100.000 lei.
Ţâroiu susţine că-i trebuie sistemul de lumini şi la alte evenimente, nu numai la spectacolele trupei de teatru
În calitate de patron al artelor câmpulungene, Consiliul Local a avut ocazia de a-şi demonstra din nou mărinimia, achitând nota de plată a unei dotări solicitate de una dintre instituţiile de cultură subordonate şi protejate. Liviu Cioacă, directorul Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”, le-a cerut celor 19 „Mecena” să-i cumpere un sistem de lumini, de trebuinţă trupei de teatru a Colegiului Naţional „Dinicu Golescu”, ce activează sub oblăduirea instituţiei. Şi nu numai actorii amatori instruiţi de un profesionist, Mihai Răzuş, discipol al maestrului Florin Zamfirescu, au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de prezentare a spectacolelor, ci şi restul cântăreţilor şi dansatorilor care se manifestă artistic în cadrul C.C. „T.M.”. În plus, instituţia de cultură a Consiliului Local urmăreşte „să încheie şi să deruleze colaborări cu alte instituţii culturale şi de specialitate”, la care va fi folosită instalaţia de lumini, pentru care subalternii lui Liviu Ţâroiu au propus o alocare financiară îndestulătoare, de 50.000 de lei, bani luaţi tot din fondul de rezervă.
Înainte să apuce vreunul dintre cei doi membri ai opoziţiei, prezenţi la şedinţă, să zică ceva despre mărimea cheltuielii, Liviu Ţâroiu a intrat cu forţă în subiect, justificând că sacrificiul financiar se face în numele şi pentru binele actorilor instruiţi într-un proiect care a prins o finanţare nerambursabilă de la Primărie, la sesiunea iniţiată în această primăvară. „Noi avem în cadrul Casei de Cultură o echipă de teatru, dar nu avem niciun fel de sistem de lumini.”, a luat-o cu „Doamne, ajută!” înainte primarul Ţâroiu, necontestat de nimeni în privinţa investiţiei într-o iluminare corespunzătoare a decorului în care se desfăşoară nişte adolescenţi cooptaţi într-o iniţiativă menită să le distragă atenţia de la ispite dătătoare de palpitaţii părinţilor. La şedinţă nu erau decât doi liberali, Ionel State şi Cristu Creţu, dintre care ultimul, profesor la „Dinicu Golescu”, sigur n-ar fi cârtit împotriva unei achiziţii avându-i ca principali beneficiari pe elevii şcolii.
Şi nu numai pe ei, a adăugat Sergiu Cicu, colaboratorul lui Liviu Cioacă în punerea în scenă a Festivalului de Satiră şi Umor „Tudor Muşatescu”, cu participarea trupei de teatru a colegiului, care se doreşte a fi, de fapt, a Câmpulungului. Altfel spus, teatrului de marionetă i s-a adăugat trupa „Tudor Muşatescu”, compusă din peste 40 de copii de la clasele V-VIII şi IX-XII, care au montat şi susţinut un moment, în afara concursului, la Festivalul de Satiră şi Umor „Tudor Muşatescu”, în cadrul Galei Laureaţilor. „Ei au pregătite încă trei spectacole. Vom avea o reprezentaţie care este aranjată deja, în luna decembrie, la Centrul Cultural Român, în Bucureşti. Este un proiect serios şi îndrăzneţ. Este o opţiune de a-şi petrece timpul liber. Vin cu mare dragoste. Vă invit într-o zi, la sfârşitul săptămânii viitoare (n.r. în weekend-ul dinaintea festivalului), dacă doriţi, la repetiţiile de sâmbătă şi duminică. Lucrează cu un profesionist, Mihai Răzuş, care este absolvent de UNATC, în urmă cu 16 ani, la clasa lui Florin Zamfirescu.”, a prezentat realizările proaspetei formaţii care a adus la viaţă o veche tradiţie a Câmpulungului: piese jucate de artişti locali talentaţi, care, nu se ştie, vor urma o carieră în domeniul teatrului şi al cinematografiei.
Potrivit şefului administraţiei publice câmpulungene, intenţia a fost de a realiza un sistem fix de iluminat în amfiteatrul de la „Dinicu Golescu”, dar s-a renunţat la idee. „Am considerat că este mai bine să avem o instalaţie mobilă, pe care s-o putem folosi şi în alte locuri, când organizăm manifestaţii, chiar şi pe o scenă. În timp, probabil, ne vom cumpăra şi noi o scenă.”, a anunţat ce planuri de achiziţii are în domeniul artistic.
După prezentarea explicaţiilor intrate peste luarea de cuvânt a lui Ionel State, care n-a apucat decât să spună „50.000 lei pentru echipa care face teatru la Casa de Cultură”, acesta şi-a continua ideea întreruptă de primar. „Sugestia ar fi ca echipa de la Casa de Cultură care face teatru, când merge pe la şcoli, să nu le mai ia banii – şi vă spun şi suma, 5 lei de copil – când prezintă ceva pe acolo, fiindcă tot sunt plătiţi de Primărie. Să lase banii pe care îi încasează de la şcoli. V-aş ruga foarte mult să aveţi o discuţie.”, a pledat acesta pentru caracterul neoneros al actului artistic prezentat în şcoli de artiştii finanţaţi din taxele şi impozitele achitate de părinţii elevilor. Tot Sergiu Cicu a explicat că perceperea unei sume pentru reprezentaţiile din unităţile şcolare se încadrează în obligaţia de a obţine venituri proprii. „Să-şi completeze veniturile proprii la evenimente private, nu la şcolile din municipiu.”, a conchis State.
După ce s-a făcut drumul de rezervă pe Băloaica, Primăria cumpără terenul
La fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia autorităţilor locale s-a apelat şi pentru a satisface o cerere a Spitalului Câmpulung, care are nevoie de 26.000 de lei pentru proiectul tehnic şi lucrarea de execuţie a gardului la clădirea Policlinicii. Şi o ultimă sumă care a impus rectificarea bugetului Câmpulungului: 10.000 de lei, care au generat şi o modificare a listei de investiţii pe anul 2017, în sensul de a include în ea achiziţia unui teren intravilan, în suprafaţă de 1.100 de metri pătraţi, pe strada Băloaica. Reamintim că, după ploile abundente ale acestei primăveri, care au făcut prăpăd în mai multe zone din Mărcuş, autorităţile au fost obligate să găsească o variantă de a le asigura o cale de acces celor 18 familii afectate de o alunecare a solului pe strada Băloaica. Înainte de a cere Consiliului Local să aprobe tranzacţia, primarul a negociat cu proprietara şi a obţinut un preţ considerat de cumpărător foarte bun: 10.000 de lei pentru 1.100 de metri pătraţi de fâneaţă. Achiziţia care se pregăteşte a scos la iveală o situaţie specifică funcţionarismului greoi din România: administraţia publică locală nu putea cumpăra parcela necesară rezolvării unui caz de forţă majoră fără să contracteze un expert, care să stabilească valoarea bunului cu pricina. Ca să le fie de folos cetăţenilor, la sfârşitul lunii iunie, consilierii municipali au acceptat cerinţa Executivului şi anume cumpărarea terenului din zona „La podişor” de la o localnică pe nume Valeria Ciobanu, dispusă să renunţe la cei 1.100 de metri pătraţi contra unei sume sub preţul pieţei.
Terenul a făcut parte din moştenirea lăsată fiicei şi nepoatei de fiică de Vasile Bulacu, decedat la începutul anului 2016. Fiica a primit de la tată integral suprafaţa de 1.000 de metri pătraţi de fâneaţă în zona Băloaica din Mărcuş. La măsurători au reieşit 1.100 de metri pătraţi, pe care îi va cumpăra municipalitatea, căreia terenul îi era necesar executării lucrărilor de deviere a drumului în zona afectată de alunecarea pământului ce a distrus strada Băloaica pe o lungime de 30 de metri liniari. Hotărârea de Consiliu votată în cadrul şedinţei ordinare din 29 iunie 2017 a făcut referire şi la preţul asupra căruia cele două părţi s-au pus de acord, 10.000 de lei. La mai bine de patru luni distanţă de data hotărârii de cumpărare, timp în care aleşii nu s-au lăsat ţinuţi pe loc de hârţogărie şi şi-au văzut de… drum, au căutat în rămăşiţa de buget banii pe care trebuie să-i plătească femeii.
Suspicios de ce a stabilit evaluatorul – de fapt, mai suspicios în privinţa existenţei unei evaluări pe care Executivul s-a angajat s-o contracteze -, Ionel State a avut o reţinere în privinţa propunerii de a consuma suta de milioane în scopul precizat în materialul de şedinţă. Liviu Ţâroiu a precizat că există raportul de evaluare şi cine doreşte poate să-l consulte, ca să se convingă că expertul a stabilit o valoare care depăşeşte dublul sumei convenite cu vânzătoarea.