În aşteptarea ediţiei jubiliare a „Slovelor Muscelene”, sărbătorită în 2018, la împlinirea unui secol de la Marea Unire, cu participare internaţională, organizatorii au pregătit, în 2017, un festin cultural, care a corespuns dezideratului mărturisit public de părintele Ştefan Ştefănescu. Şi anume de a oferi publicului un eveniment memorabil, care să aibă rezistenţă în timp. Iniţiată, în urmă cu nouă ani, sub forma unui Târg de Carte, şi transformată într-un simpozion cu două componente – una festivă, cealaltă ştiinţifică – acţiunea a păstrat, cel puţin în partea festivă, cartea ca simbol al unei veritabile mişcări culturale la Câmpulungul atât de îndepărtat de vremurile în care preocupările intelectuale, existente aproape de la începuturile sale, îl plasau între cele mai elevate aşezări ale ţării. Cartea care a ajuns, într-o cantitate consistentă, la copiii din satul Malu şi la colegii lor de la Şcoala Coteşti – Godeni, graţie generozităţii a doi dintre actorii implicaţi în proiectul „Slovelor Muscelene”: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” şi Asociaţia „DigiLib” Muscel, care colaborează la organizarea conferinţei derulate sub egida Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România cu Centrul de Cercetare pentru Informaţie Digitală a Universităţii Bucureşti, Biblioteca Municipală „Ion Barbu” şi Primăria Câmpulung. Ceremonia de deschidere a „Slovelor Muscelene”, parte a programului Zilelor Municipiului, desfăşurată vineri, 21 iulie, în sala de festivităţi a Primăriei, a fost urmată de secţiunea ştiinţifică a evenimentului, la Biblioteca Municipală „Ion Barbu”, pe durata a două zile fiind dezbătute temele reunite sub titulatura „Date deschise versus Securitatea informaţiei”.
Şefi de biblioteci judeţene s-au revăzut la Câmpulung
Doina Banciu, profesor la Universitatea din Bucureşti şi director general al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, a fost gazdă, pentru a noua oară, împreună cu părintele Ştefan Ştefănescu, a „Slovelor Muscelene”, eveniment desfăşurat în sala de festivităţi a Primăriei Câmpulung, al cărei parfum de început de secol XX nu a alterat modernismul temelor abordate, specifice timpurilor pe care le trăim. Ca la orice manifestare care îşi propune să celebreze valorile naţionale, reuniunea reprezentanţilor bibliotecilor judeţene din ţară şi ai Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România a debutat cu interpretarea imnului României de către Măriuca Enache. Moderatoarea acţiunii a ţinut să le mulţumească oaspeţilor veniţi din toate colţurile ţării, din rândurile cărora i-a nominalizat pe cei mai importanţi, începând cu zona cea mai îndepărtată reprezentată la dialogul cultural: Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj şi preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor şi Bibliotecilor din România, Dragoş Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati” Brăila, Daniel Nazare, directorul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov, Silviu Borş, directorul Bibliotecii „Astra” Sibiu, Adrian Alui Gheorghe, poet şi directorul Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ, Agnes Erich, directorul Bibliotecii Judeţene „Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, Mireille Carmen Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti şi preşedintele Fundaţiei Universitare „Carol I”, o apropiată a organizatorilor „Slovelor Muscelene”, implicându-se în proiectele derulate în zona noastră. Nu avea cum să lipsească de la eveniment profesorul Adrian Badea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi vicepreşedintele Colegiului Consultativ pentru Cercetare – Dezvoltare şi Inovare.
Coordonatoarea simpozionului i-a prezentat publicului muscelean şi pe tinerii săi colegi, cercetători ai Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică, despre care prof.univ.dr.Doina Banciu afirma că au un aport substanţial la dezvoltarea reţelei de internet în România. „Şansa noastră, a câmpulungenilor, este că unul dintre şefii de departament este un câmpulungean de-al nostru, domnul dr.ing. Mihai Dumitrache.”, l-a introdus Doina Banciu pe tânărul care a revenit acasă însoţit de un lot consistent de colegi de la I.C.I., doisprezece la număr. Mihail Dumitrache este şeful Serviciului Administrare Domenii RoTLD şi lector universitar în cadrul Universităţii Bucureşti – Facultatea de Litere. Dintre colegii săi, moderatoarea manifestării l-a nominalizat pe Dragoş Barbu, şeful Serviciului Cloud Computing, cercetător ştiinţific grad III. „Domnul Barbu conduce cel mai mare cloud în cercetare.”, a precizat aceasta fără a omite a menţiona despre restul echipei că este formată din tineri foarte modeşti şi foarte aplecaţi spre ceea ce fac.
Însă cea mai viguroasă participare li s-a datorat copiilor din satul Malu, situat între Godeni şi Bughea de Jos, aproape de Ciocanu, prezenţi la festivitatea oficială a „Slovelor Muscelene” într-un număr consistent. Elevi ai Şcolii Coteşti, la şapte-opt kilometri distanţă de casă, grupul a fost însoţit de directorul Corneliu Pădureanu, profesorul Camelia Aldea şi preotul paroh al Bisericii Coteşti. Partea ştiinţifică a manifestării a fost rezumată astfel de prof.univ.dr. Doina Banciu: „Manifestarea noastră este dedicată unei teme extrem de actuale, „Date deschise versus Securitatea Informaţiei”. Toţi cei de faţă, de o anumită vârstă, se uită la televizor, sunt informaţi şi ştiu că războiul cibernetic nu este chiar o poveste ştiinţifico-fantastică, ci este o realitate de care ne putem lovi cu toţii. De aceea, bibliotecari, oameni de cultură, care trebuie să furnizeze informaţia, s-o facă publică, s-o democratizeze, trebuie să se gândească, în egală măsură, cum pot asigura şi securitatea acestei informaţii.”
Eleva premiată a mulţumit, în numele colegilor, pentru şansa de a vizita Biblioteca Centrală Universitară
Conf.univ.dr.Mireille Rădoi, care, de cinci ediţii ale „Slovelor Muscelene”, este un participant fidel la acţiunea câmpulungeană, s-a adresat muscelenilor în dubla sa calitate. Prima dată, ca director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. A doua oară, ca preşedinte al Fundaţiei Universitare „Carol I”, premiind copiii din satul Malu. „Îmi pare rău că n-am fost de la prima ediţie. Descopăr din ce în ce mai mult în comunitatea de la Câmpulung Muscel, un loc simbolic, magic, nu doar frumos prin ce se înfăţişează, ci frumos prin oamenii lui. Mă bucur că mă simt cumva adoptată în această comunitate. Între cel mai vechi document epigrafic medieval din Ţara Românească, pe care l-am văzut ieri (n.r. 20 iulie 2017) la Biserica Bărăţia, lespedea funerară a lui Laurenţius de Longocampo, între 1300 – a fost menţionat cel mai vechi document scris în Limba română, la 1521 – şi până la ediţia a IX-a a simpozionului de astăzi au trecut 717 ani. Ce leagă aceste margini de timp? Slova musceleană. Fie că a fost în latină, slavonă, română, iar astăzi s-a transformat în informaţie, în „Big Data”, în noianul de date în care ne scufundăm cu toţii, fie că ne convine, fie că nu, marea provocare a fost cum s-o facă accesibilă tuturor, pe de o parte, şi cum să-i asigure, în acelaşi timp, securitatea. Pentru că orice lucru bun pe această lume vine cu un revers, cu nişte riscuri, cu nişte provocări. Internetul nu este doar o grădină cu flori, este şi un loc al multor pericole, al multor intersecţii alunecoase. Facebook-ul, de asemenea. Sunt foarte multe probleme care vin odată cu modul de folosire a informaţiei. S-a pomenit deja despre atacuri cibernetice, dar n-am să insist în această direcţie.”, a afirmat Mireille Rădoi, care pregătise pentru după amiaza zilei o comunicare înscrisă în tematica manifestării: informaţii „Big Data” şi securitate naţională şi globală.
Aceasta „a schimbat pălăria” de director al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” şi a aşezat-o pe cea a fondatului bibliotecii, Fundaţia Universitară „Carol I”, pe care a reînfiinţat-o în urmă cu cinci ani, pentru ca, împreună cu „DigiLib” Muscel, să o recompenseze pe eleva Mihaela Zăbavă, din satul Malu, pentru performanţele obţinute la învăţătură, la finele clasei a VIII-a, cu o diplomă şi un stimulent financiar. „Apreciez foarte mult ce aţi făcut pentru copiii din Malu. Datorită dumneavoastră – i-a transmis adolescenta directorului Mireille Rădoi – am putut ajunge la Biblioteca Centrală Universitară. Poate, mulţi dintre noi n-ar fi avut ocazia. Vă promit că voi încerca să păstrez în suflet satul meu natal.”
Întrucât misiunea urmărită de cel care a înfiinţat Fundaţia Universitară „Carol I” a fost binele tinerimii din întreaga ţară, continuatorii şi-au propus, în afară de a oferi acces la informaţii, să stimuleze gustul pentru lectură. În acest scop a fost pregătită o donaţie de cărţi româneşti pentru: Ionuţ Marius Brăgărea, Mihaela Elena Zăbavă, Laura Maria Aldea, Bianca Ionela Banu, Alexandra Aurel, Robert Toader, Andrei Valentin Dina, Flavius Petruţ Marian Moldovan, Alexandra Toader, Gabriel Şerban, Izabela Matei, Mihai Alexandru Brăgărea, Claudiu Necşulescu, Irina Dragomir, Marian Valentin Enache, Ştefania Dumitraşcu, Roberta Gabriela Puchici, Andreea Nicoleta Zăbavă, Denisa Ionela Moldovan, Izabela Ducu, etc. Şi nu numai pentru ei, toţi copiii de la Coteşti urmând să fie beneficiarii donaţiei de carte.
Directorul Corneliu Pădureanu a avut un mesaj de mulţumire pentru autorii gestului lăudabil, dar şi un îndemn pentru copii de a lectura volumele primite: „De multe ori, din păcate, s-a spus despre satul Malu că ar fi un sat defavorizat. Eu nu sunt deloc de acord cu acest fapt, deşi căile de acces sunt mai dificile din cauza alunecărilor de teren… poate, condiţii climatice diferite. Eu spun nicidecum, satul Malu este un sat binecuvântat de Dumnezeu, pentru că, dacă veniţi acolo, o să vedeţi peisaje de basm. Dar, mai ales, Dumnezeu a binecuvântat acest sat cu oameni deosebiţi. Nişte oameni vrednici, muncitori, cu o inteligenţă nativă, cu bun simţ şi foarte ospitalieri. Veniţi acolo şi o să vă convingeţi. Din asemenea oameni s-au născut asemenea copii, care fac şapte-opt kilometri, numai dus, ca să ajungă la şcoală. Dar n-au lipsit decât în cazuri cu totul deosebite. Sunt copii buni, copii isteţi, cu care noi ne mândrim. Vă mulţumim, doamna profesor universitar, că aţi avut grijă de noi, de copiii din comuna Godeni şi, în special, de cei din Malu. De Biblioteca Centrală Universitară mă leagă amintiri deosebite din vremea studenţiei, pentru că acolo îmi petreceam cea mai mare parte a timpului liber. Dragi copii, ce aţi primit astăzi este cel mai de preţ dar pe care vi-l putea oferi cineva, în afară de bunul Dumnezeu. Cartea o să vă ajute să călcaţi pe urmele personalităţilor care s-au născut şi au trăit pentru satul Malu. Intraţi în bibliotecă cu dragoste şi respect, cum intraţi în biserică şi în şcoală.”
Vizita copiilor din Malu – care, la începutul secolului trecut, aparţinea de Câmpulung şi se numea mahalaua Malu – la Bucureşti a rămas imortalizată într-o revistă naţională, „Comunicaţii Mobile”, ediţia mai-iunie 2017, prin grija redactorului şef Ion Vaciu, absolvent de Economie, fostul student al Doinei Banciu.