Decât să nu recupereze nimic din datoriile la bugetul local şi, mai mult, decât să se complice cu măsuri legale anevoioase, finalizate cu închiderea unor firme, la capătul procedurii de insolvenţă, aleşii locali câmpulungeni au fost de acord ca Executivul să demareze procesul de scutire de penalităţi a patronilor care îşi plătesc toate debitele – taxe, impozite, amenzi, chirii, redevenţe, etc. – până la 30 septembrie. Consilierul local Constantin Ivan a propus 15 septembrie, pentru accelerarea campaniei Primăriei de colectare a restanţelor care figurează în dreptul contribuabililor din rândul agenţilor economici. Paşii de urmat nu sunt simpli ca în cazul persoanelor fizice, care, până la termenul stabilit de creditoare, sting sumele din urmă, fac o cerere şi, în baza hotărârii Consiliului Local, sunt iertate de majorările de întârziere. După ce se obţine avizul de principiu din partea Legislativului municipal pentru schema de ajutor de minimis gândită de Executiv – aviz acordat în cadrul şedinţei ordinare din 31 mai 2017 -, documentaţia este înaintată, pentru avizare, Consiliului Concurenţei. Potrivit directorului economic, în afară de acest aviz al Consiliului Concurenţei, în chestiunea scutirii firmelor datoare la bugetul local, trebuie să se pronunţe Prefectura şi Consiliul Judeţean. Şi asta nu este tot. Chiar obţinute cele trei aprobări, nu toţi datornicii se consideră a fi calificaţi în categoria celor absolviţi de sancţiunile aplicate pentru neplata la timp a dărilor. Afaceriştilor-problemă le sunt impuse mai multe condiţii, cea mai importantă fiind, fireşte, să fie „curaţi” la data la care expiră bunăvoinţa slujbaşilor statului. Cu ani în urmă, autorităţile locale au mai practicat acest sistem al îngăduinţei manifestate prin ştergerea unor sume în care se împotmoliseră întreprinzători locali lipsiţi fler în afaceri, sistem a cărui aplicare, la un moment dat, a încetat. Ivindu-se, în urmă cu trei ani, o ordonanţă privitoare la ajutoarele de stat, conducerea PSD-istă a municipiului şi-a zis să fructifice această posibilitate legală de a recupera bani de la care putea să-şi ia gândul dacă forţa nota, cerându-le insolvenţa agenţilor economici îndatoraţi, probabil, nu numai la instituţia statului, ci şi la bănci, furnizori, diverşi parteneri de contracte.
Pentru PNL, hotărâre „cu dedicaţie” pentru protejaţii PSD
Cei cărora le-a stat în gât propunerea Executivului lansată Consiliului Local, de a aproba prima etapă a unei proceduri mai complicate, care, aşa cum am arătat, presupune consultarea a trei instituţii, Consiliul Concurenţei, Prefectură şi Consiliul Judeţean, au fost, fireşte, liberalii. Aceştia au interpretat gestul administraţiei PSD-iste drept o încercare de a le uşura povara plăţilor la bugetul local unor preferaţi la câştigarea de licitaţii. Adică hotărârea ar fi „cu dedicaţie” pentru acoliţii primarului şi ai PSD-ului, care, cocoţat la putere, se îngrijeşte să le fie bine finanţatorilor campaniei electorale. Până vor ajunge să demonstreze tentativa de favorizare a unor debitori aserviţi formaţiunii aflate la putere – dacă vor demonstra, deşi practica a arătat lipsa celei mai mici intenţii a PNL de a-ţi susţine cu dovezi „prăfuiala” cu care este învăluit alegătorul -, ne vom limita la conţinutul hotărârii Consiliului Local, o continuare, dacă îi putem spune aşa, a ajutorului oferit cetăţenilor, persoane fizice. Continuare care priveşte firmele, care au şanse să se numere printre beneficiare, cu condiţia întocmirii unui dosar „beton”, din care să rezulte îndeplinirea în totalitate a cerinţelor legale.
Propunerea subalternilor lui Liviu Ţâroiu, o noutate pentru administraţia publică locală, dar nu chiar o premieră, pentru că, în trecut, solicitanţi din rândul societăţilor comerciale au mai beneficiat de facilităţi, dar în baza altor legi, a urmărit obţinerea unui aviz de principiu din partea Consiliului Local asupra „unei scheme de ajutor de minimis, reprezentând scutirea de plata majorărilor de întârziere şi a penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare constând în impozite şi taxe locale, redevenţe, chirii şi alte obligaţii de plată datorate bugetului local de către persoanele fizice autorizate, persoane juridice, întreprinderi individuale şi asociaţii familiale, care au calitatea de contribuabili ai bugetului local al Municipiului Câmpulung.”
Din capul locului, cei care au simţit pericolul mărinimiei majorităţii social-democrate şi faţă de mediul privat, recunoscător pentru ajutor în 2020, au fost liberalii. Doi dintre cei şase componenţi ai opoziţiei, care au ripostat într-o manieră, pe alocuri, curioasă. Adică, ştergându-le penalităţile, care au mărit, în timp, cuantumul debitelor principale, unora dintre firme, vor fi încurajate toate să nu mai plătească la timp, ştiind că au la îndemână această facilitate. Ba chiar au lansat ei apelul destructiv pentru comunitatea locală ca niciun particular să nu se mai înghesuie să scape de obligaţii, căci, oricum, suplimentul aplicat cu titlu de sancţiune se şterge. O gândire greşită, susţin reprezentanţii Direcţiei Economice, întrucât un agent economic nu poate beneficia de o schemă de ajutor de minimis decât o singură dată, nu de fiecare dată când acumulează datorii. Şi-apoi cei mai mulţi contribuabili din rândul privaţilor vor să se ştie în regulă, ca dovadă doar 150 de firme din totalul de aproximativ 5.200 ar fi vizate de actul de caritate contestat de o parte a grupului PNL. „În momentul în care s-a întocmit această schemă, s-a constatat că sunt în jur de 150 de agenţi economici, care ar intra sub incidenţa ei. Suma totală care s-ar acorda, dacă toată lumea ar depune dosarele – pentru că este un întreg dosar, nu e aşa simplu de acordat această facilitate – este undeva la 790.000 lei. Noi ne-am gândit la un termen de stingere a debitelor care să coincidă cu termenul de plată a taxelor şi impozitelor locale, adică 30 septembrie. În urma şedinţei de Comisie Buget-Finanţe, propunerea a fost 15 septembrie. Adică stingerea integrală a tuturor debitelor unui contribuabil persoană juridică la bugetul local, astfel încât să poată beneficia de scutire la plata majorărilor şi penalităţilor pe care le datorează în urma neplăţii la termen a debitelor.”, a explicat directorul economic esenţa hotărârii menite să-i ajute pe întreprinzătorii de la care Primăria, oricum, nu „pupă” nimic fără a-i stimula după modelul aplicat la persoane fizice.
Opozanţii nu numai ai PSD-ului, ci şi ai Executivului Primăriei au rămas de neclintit în opinia că în spatele propunerii „se ascund alte chestiuni” de genul „dedicaţiilor” unor constructori, prestatori de servicii, furnizori ori sponsori ai acţiunilor Primăriei, cărora Liviu Ţâroiu ar urmări să le creeze avantaje. „Nu este, domnul State, şi reţine, nu este nicio dedicaţie!”, a ripostat primarul la insinuările liberalilor al căror fost şef, cu patru ani în urmă, pleda furibund pentru încurajarea mediului privat reprezentat de Landmark Management, învinovăţind Consiliul că, prin neacordarea unui aviz tot de principiu, i-a blocat demersul de dobândire a statului oficial de „parc industrial”, pentru a beneficia de facilităţi. Asta în condiţiile în care avea pe teritoriul său un poluator, care, de necaz, a explodat la propriu, împroşcând cu otrăvuri aerul Câmpulungului. „Asta este dată pentru faptul că am constatat că avem un număr de societăţi comerciale care înregistrează penalităţi foarte mari şi care nu plătesc debitele. Primăria este obligată, dacă înregistrează doi ani la rând datorii, să acţionăm: să-i blocăm conturile, să-i cerem insolvenţa, etc., ca să ne recuperăm debitele. Am venit cu ideea de a face o schemă de ajutor de minimis pe această treabă, pentru că bugetul local nu se bazează, atunci când îl constituim, pe penalităţi şi alt gen de întârzieri. Atunci, am zis: hai să vedem cum îi ajutăm.”, şi-a continuat ideea Ţâroiu, potrivit căruia nu rezolvă nimic dacă blochează funcţionarea a 50-60 de datornici, cerând închiderea lor prin procedura falimentului.
Să mai spunem cât de tare s-au făcut de râs personajele unei comedii penibile derulate în faţa câmpulungenilor, care au orăcăit că Primăria ţine la secret lista cu potenţialii favorizaţi?! Asta deşi, înainte de şedinţă, n-a cerut-o niciunul de la Direcţia Economică, pentru a veni la dezbatere documentaţi implacabil în privinţa posibililor beneficiari ai filantropiei Executivului. De pildă, liderul grupului PNL ar fi ştiut câte şi care dintre cele 150 de firme au avut contracte de prestări de servicii cu Primăria Câmpulung, condiţia impusă de acesta, de a nu acorda înlesnirea câştigătorilor lucrărilor pe bani publici.
Cât despre caracterul „top secret” al înşiruirii de restanţieri, acesta este valabil doar pentru aleşii care nu ştiu să umble decât pe Facebook şi WhatsApp, pentru că, pe site-ul Primăriei – ce-i drept, în bunul obicei bugetăresc, de a face lucrurile pe jumătate – este afişată o listă de datornici datând de la sfârşitul anului 2016. Aşadar, „împricinaţii”, afişaţi, după cum obligă legea, nu sunt actualizaţi, dar experienţa anilor trecuţi a arătat că unii persistă cu anii în evidenţele „negre” ale instituţiei, modificându-se doar sumele de plată. „Eu sunt surprins că aceste hotărâri trec prin comisiile de specialitate, când prezenţa este comună. Pe acest subiect, care se dezbate atât de furtunos, una dintre întrebările adresate doamnei directoare şi celor din Primărie a fost lista. Este neactualizată. Ea există, dar nu de acum. A fost prima chestiune care s-a spus. Inclusiv cei care am fost în comisie am dat avizul cu condiţia actualizării acestei liste.”, a precizat şi preşedintele Comisiei de Buget-Finanţe, Constantin Ivan.
Intuind succesul pe care îl va repurta PSD şi prin acest act mărinimos, unul dintre liberalii care au avut înţelepciunea să tacă, în timp ce colegii neinspiraţi au adoptat tactica parului aplicat în moalele capului unor aşa-zişi protejaţi ai primarului, a avut o propunere în contradicţie cu mesajul PNL: Consiliul să voteze o hotărâre prin care să le fie acordate facilităţi celor care plătesc în termen. Adică Consiliul să le dea în cap contribuabililor-problemă şi să-i îngroape definitiv, în schimb, să-i ajute pe cei responsabili, care plătesc regulat şi care nu reprezintă o apăsare pentru Primărie. „Tot ce înseamnă facilităţi şi scutiri fiscale pentru persoanele juridice sunt posibile numai pe scheme de ajutor de minimis. În ceea ce priveşte solicitările de acordare a unor facilităţi fiscale din partea unor investitori noi, care vin în Câmpulung, aceştia pot face cerere la Consiliul Local, se analizează, se gândeşte un alt tip de schemă. În funcţie de numărul de şomeri pe care îi angajează, de beneficiari de ajutor social, sunt „n” variante de ajutor de minimis, care se pot concepe astfel încât să atragă investiţii.”, le-a răspuns şefa Economicului celor care au propus ajutorarea bunilor-platnici, care, a completat şefa de la Venituri, Lucreţia Mitoi, au o reducere de 10% dacă plătesc integral impozitele până la 31 martie.
Încheiem patetica tentativă liberală de a deturna votul favorabil unei iniţiative menite să aducă bani la buget – este adevărat, iertându-i de majorări pe unii care n-ar merita, posibil evazionişti şi autori de alte infracţiuni în domeniul economic, dar nedovediţi, strecuraţi printre ceilalţi – cu remarca directorului economic, potrivit căreia nu toţi care depun dosarele sunt eligibili.