Se pregăteşte terenul pentru Zilele Municipiului, urmate, la trei luni distanţă, de Toamna Musceleană, ambele încredinţate unui organizator de evenimente din Târgovişte, intrat pe piaţa „entertainment-ului” local fără licitaţie, dar cu un preţ atât de convingător, susţine primarul Liviu Ţâroiu, încât a şters amărăciunea produsă de încasările mici din chirii, din anii trecuţi, şi de dezinteresul patronilor din târg de a scoate ei bani pe seama domeniului public. Ce face colaboratoarea primarului, care a speculat în favoarea firmei sale două ocazii excelente de a obţine profit din două talciocuri dublate de spectacole, unul vara, altul toamna, poate face orice din Câmpulung. Numai că nu doresc să se implice şi, atunci, jelesc că afacerista din Târgovişte le ia pielea de pe ei cu o chirie de 21 de lei pe metrul pătrat, pe zi de eveniment, faţă de 4 lei, cu cât închiriau de la Primărie. Liberalii au preluat boceala ipocrită a celor aflaţi la mâna gestionarei „minei de aur”, care este Piaţa Primăriei, cu „extensiile” sale, şi au propus majorităţii PSD-iste să fie de acord cu tarife diferenţiate pentru comercianţii atraşi de umplerea rapidă a teşcherelei, de sărbătoarea estivală, respectiv cea autumnală. Adică pentru cei din Câmpulung – bănuim că şi pentru cei din Muscel -, domeniul public să se închirieze cu 4 lei/mp/zi, în timp ce negustorii din afara zonei să plătească 10 lei/mp/zi. Lăsând la o parte izul puternic electoral al propunerii PNL, care va avea efectul unei cepe degerate asupra numărului de voturi ţintite peste trei ani, dacă partidul nu iese rapid la interval cu oameni noi, motivaţia, în teorie, nu este rea: stimularea producătorilor musceleni, ca să-şi facă loc printre bişniţarii cu bazarul asiatic de periferie bucureşteană, cu care „infectează” spiritul tradiţional al unor acţiuni fără legătură cu identitatea locală.
Chirii diferenţiate după domiciliu, deşi asociata primarului are tarif unic
„Pregătirea terenului”, cu care am început această relatare, constă, în acest moment, în stabilirea chiriilor percepute de municipalitate pentru ocuparea domeniului aflat în proprietatea publică. O formalitate pe care Consiliului Local o îndeplineşte la sfârşitul lunii mai o reprezintă aprobarea taxelor şi impozitelor locale pe care câmpulungenii le vor plăti anul următor. Astfel, la şedinţa din 31 mai 2017, primul punct al ordinii de zi a avut ca subiect dările din 2018. Din multitudinea de obligaţii ale contribuabililor la bugetul local, cele mai lungi discuţii – şi fără rost, de vreme ce a rămas în vigoare propunerea Executivului – s-au purtat pe tema lansată de PNL: cuantum de două ori şi jumătate mai mare al chiriilor colectate de la neguţătorii veniţi cu mărfuri din afara Câmpulungului, pentru a-i determina pe ai noştri să le facă concurenţă.
Gândul de a-i pune pe florarii care au înviorat aspectul jerpelit şi deprimant al Pieţei Primăriei ori pe vânzătorii de colaci ungureşti să achite tarife exagerat de umflate, că vrea PNL să stimuleze o concurenţă imaginară, l-a făcut pe primar să intervină în apărarea negoţului acceptat în restul anului, în afara perioadelor de sărbătoare. Altfel spus, dacă îi jupoaie pe vânzătorii de flori ori de oale şi străchini, poposiţi sub ferestrele sale de Rusalii, nu mai aduce niciun ban la buget, căci nu mai vine nimeni. Dar ca să se arate maleabil sugestiei liberale, interpretate de consilierii puterii, la unison cu secretarul, ca fiind o discriminare între tarabagii, Liviu Ţâroiu a completat-o cu posibilitatea aplicării tarifelor injuste „musafirilor” doar în anumite ocazii. Adică de Zilele Câmpulungului şi Toamna Musceleană. Momente în care zonele cele mai atractive ale domeniului public ajung pe mâna firmei asociate a Primăriei, care decide cui, cum şi la ce preţuri împarte pământul municipiului. Aşadar, tariful de 10 lei, contestat de o parte a Consiliului, pe motiv că va fi atacat de Prefectură din considerente de ilegalitate, era „apă de ploaie”, pe lângă sumele sfruntate percepute de organizatoarea de evenimente, care, în 2016, a colectat de la chiriaşi 21 de lei/mp!
Prin urmare, cum ar fi fost aplicată faptic diferenţierea, dacă tolba de zapciu o poartă nu Primăria, ci asociata primarului, pe care, bănuim, vom avea plăcerea s-o revedem şi în 2017, făcând oficiile de gazdă la cele două mari sărbători ale urbei? Iar afacerista nu percepe valorile stabilite de Consiliul Local, ci propriile valori, de cinci ori mai mari, căci doar n-a bătut drumul la Câmpulung, ca să facă acte de caritate, ci profit rapid şi îndestulător. Pentru ca cititorul să înţeleagă cum funcţionează acest sistem al asocierii între Consiliul Local şi un organizator de sărbători, cu tot ce presupune: vânzare stradală de orice, terase, bâlci şi spectacole, facem precizarea că firma primeşte „teritoriile” solicitate timp de o săptămână şi se angajează ca, de 21.000 de euro – valoarea din 2016 -, să suporte o parte din onorariile artiştilor care concertează de Zilele Municipiului. Banii îi scoate, cu vârf şi îndesat, dintr-o aşa-zisă subînchiriere a domeniului public, o acţiune care ar înfrânge legea şi pentru care Ţâroiu şi Ghinea susţin că răspunderea îi aparţine intermediarului. Asta pentru că ei n-au închiriat, ci s-au asociat cu intermediarul! Dar au ştiut ce are de gând să facă acest intermediar, care speculează masiv evenimentul, pentru un câştig uriaş.
Cicu s-a angajat să vândă la taraba patronului local care va organiza evenimente la Câmpulung
Pe măsura avansării dezbaterii despre disproporţia tarifelor între „intern” şi „extern”, pe care Liviu Ţâroiu le-a propus uniformizate la 10 lei/mp/zi pentru toată lumea, ca să evite comentarii de tratament discriminatoriu, se contura o opinie a majorităţii, care a spulberat tentativa liberală de cucerire a electoratului cu chiriile plătite până să apară în peisaj afacerista din Târgovişte cu propriile socoteli de înavuţire. Oricum o dădeai, propunerea PNL era frecţie la un picior de lemn. Şi dacă nu exista relaţia cu intermediara chitită pe profit, nu-l încălzea cu nimic pe proprietarul de terasă ori tarabă locală că plătea el 4 lei, iar cel venit din afara Câmpulungului, 10 lei. Or, în condiţiile menţinerii legăturii cu întreprinzătoarea care face jocurile în Piaţa Primăriei, autoarea unei armonii între norodul tarabagiu, cu 21 de lei, costul „subînchirierii”, ce cerea PNL erau vorbe în vânt.
Anul trecut, la Toamna Musceleană, producătorii musceleni – nu conta cu ce veneau: brânzeturi, cărnuri, fructe, legume, băutură tradiţională – aveau un tronson pus la dispoziţie gratuit, în afara zonei în care opera firma din Târgovişte. Chiar netaxaţi, porţiunea de bulevard cu pricina a rămas goală, niciun gospodar muscelean nederanjându-se să vină cu marfa la târg. Ca să salveze onoarea manifestării, care, în lipsa roadelor toamnei, doar cu chiloţii din „Dragonul Roşu”, nu justifica organizarea dedicată posesorilor de stâne, mustării şi poverne, Liviu Ţâroiu s-a dus cu jalba-n proţap la colegul Boţârcă, de la Topoloveni, şi l-a rugat să-i trimită câţiva deţinători de gospodării ţărăneşti de-ai lui. „Mi-a trimis două societăţi care au prezentat. Am vrut s-o fac eu (n.r. Toamna Musceleană, cu ajutor pe plan local), am avut discuţii cu fiecare câmpulungean care face activitate de acest gen. Să vă spun că n-a ieşit niciunul?”, s-a plâns primarul de rateul neparticipării, care l-a dublat pe cel al găsirii unui organizator din rândul localnicilor.
Iar dacă se va găsi o societate în Câmpulung sau în Muscel interesată să se „bage”, Sergiu Cicu s-a angajat că va vinde la taraba ei. „Eu propun să dăm gratuit primei societăţi comerciale din Câmpulung care vine să organizeze acest lucru. Şi dacă vine, eu mă angajez să fiu vânzător la el la tarabă. N-au solicitat. Cum să-i dau cuiva dacă nu solicită? Şi mie îmi place foarte mult să fac un lucru, dar dacă n-am cu cine? La Toamna Musceleană am încercat să aducem din zona noastră. Nu vin.”, a punctat Cicu fofilarea patronilor noştri, care vor bani, dar fără să se lege la cap. Atunci, pentru ce mai organizăm Toamna Musceleană, au sugerat PNL-iştii renunţarea la festivalul cu debut eşuat, dacă proprietarii de cămări cu bunătăţi nu sunt interesaţi de clienţii din rândul vizitatorilor standurilor? Din acelaşi motiv pentru care ar fi făcut-o şi ei dacă erau la putere: pentru îmbrobodirea alegătorilor amatori să caşte gura la tarabe.
Ţâroiu a insinuat că nici predecesorul său n-ar fi fost un sfânt în materie de închirieri
Încheiem acest articol despre mârâiala din Consiliu pe seama unor chirii care nu-şi au rostul, în condiţiile în care Primăria a renunţat la rolul de perceptor, cu încă o mostră de dârdâit de izmene liberale, care, deşi sigure de ilegalităţile partenerei de contract, continuă să latre la lună, în loc să pornească o acţiune pe cale legală. Dacă închirierea/subînchirierea domeniului public de către o societate privată este ilegală – şi se pare că este, fiind motivul pentru care mulţi primari din ţară, ca să evite deplasările la DNA, au refuzat varianta organizării sărbătorilor locale în coautorat -, o plângere la instituţia abilitată, Parchetul în cazul de faţă, ar fi trebuit depusă de mult. Mai cu seamă că preşedintele liberal se laudă că este în posesia unui contract de închiriere, ca dovadă de încălcare flagrantă a contractului de asociere dintre Consiliul Local şi Palmyra Events. De partea acuzaţilor, Ţâroiu şi Ghinea îşi construiesc apărarea pe principiul machiavelic „Scopul scuze mijloacele”. Mai precis, contribuţia colaboratoarei, 21.000 de euro, a fost mult peste suma care s-ar fi obţinut din chirii de 4 lei/mp/zi. Dublu, dacă nu mai mult, pledează Liviu Ţâroiu, pentru care legalitatea păleşte în faţa sentimentului de mulţumire generală cu care s-au încheiat Zilele Municipiului, căci Toamna Musceleană a fost departe de a fi considerată un succes.
Or într-o atmosferă de deplină satisfacţie, ce mai contează ologirea legii de privatul cu conturile umflate pe seama domeniului public? Altfel n-avea cum să facă bani, zice Ţâroiu, căci n-avea firma atâta potenţă încât să vină şi cu artiştii, şi cu grătaragiii, şi cu berarii, şi cu bâlciul, şi cu bazarul. „Este responsabilitatea lui, nu a mea (n.r. că a subînchiriat domeniul public). Pentru evenimentul respectiv, eu am ales un organizator, care a sponsorizat cu formaţii mai mult decât chiria suprafeţei pe care i-am pus-o la dispoziţie. Nu face el evenimentul, că n-are atâta forţă, să vină şi cu magazine, şi cu alimentaţie publică. De la ai noştri n-am luat niciun sfert din cât am luat de la ăştia. Cu un an înainte, am încasat 9.000 de euro şi noi am cheltuit din bugetul local mai mult decât anul trecut.”, a scuzat primarul Liviu Ţâroiu ce face Palmyra Events, dar şi ce face el cu Palmyra Events.
Văzând că se intensifică acuzaţiile de ilegalitate la adresa firmei în relaţia cu chiriaşii, tolerată de autorităţi, primarul, la rândul său, a lăsat să se înţeleagă că în aceeaşi notă s-au desfăşurat şi Zilele liberale ale Câmpulungului, chiar fără intermediarul încasator de taxe, în locul Primăriei. „O să vă fac o istorie, să vedeţi cum s-au derulat aceste Zile ale Câmpulungului!”, a sunat avertismentul succesorului lui Călin Andrei la microfonul evenimentului, susţinut, iată, într-o manieră dubioasă, indiferent de culoarea politică a administraţiei publice locale.
Taxarea diferenţiată în funcţie de domiciliul comercianţilor, propusă de PNL, a picat la vot, aşa cum era de aşteptat, majoritatea PSD-istă invocând că o asemenea discriminare nu le-ar pica bine nici muscelenilor duşi cu negoţul pe alte meleaguri.