Reuşind amânarea aderării municipiului la Convenţia Primarilor privind Energia şi Clima
Ca să evite eventuale acuzaţii că blochează o viitoare industrializare a Câmpulungului, deşi planurile ultimelor trei mandate liberale, eşuate în practică, au marşat pe dezvoltare locală prin turism, Liviu Ţâroiu a fost nevoit să amâne aderarea municipiului la Convenţia Primarilor privind Energia şi Clima. Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local de joi, 27 aprilie 2017, a figurat această propunere, care decurge dintr-un document aprobat cu două luni înainte de aleşi, Planul de Acţiune privind Energia Durabilă a Municipiului Câmpulung. Potrivit legii, „autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice, în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe un termen cuprins între 3 şi 6 ani.” Una dintre aceste măsuri speculate electoral de PNL – deşi probabilitatea producerii în realitate a scenariului creionat de aceştia este egală cu zero – o constituie reducerea emisiilor de CO2 (eventual, reducerea altor gaze cu efect de seră), pe teritoriul localităţii, cu cel puţin 40% până în 2030, prin îmbunătăţirea eficienţei energetice şi printr-o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie. Pe motiv că o asemenea condiţie, pe care Câmpulungul s-a angajat prin P.A.E.D. s-o respecte, lasă o puzderie de şoferi pietoni, cărora, într-o ipoteză absurdă, le-ar putea fi interzis să se urce la volan (!), iar altă puzderie va fi obligată să-şi cumpere maşini electrice, PNL-iştii din Consiliu au zădărnicit etapa următoare a procesului consimţit, la nivel de Legislativ, la sfârşitul lunii februarie. Faptul că proiectul de hotărâre a fost amânat nu este un lucru rău, dacă o parte dintre aleşi au considerat că nu au suficiente informaţii ca să-l aprobe fără reţineri. Dar argumentaţia cu şoferii transformaţi în „pedestraşi” ori condiţionaţi de achiziţionarea unor automobile bio, precum şi interzicerea apariţiei unor coloşi industriali în zonă, din cauza regulii cu CO2-ul ce trebuie redus, a sunat a fantezie. Mai aproape de realitate au fost cei care au punctat perspectiva închiderii centrului pentru circulaţia auto, dar asta n-ar trebui să fie o problemă pentru ei. Să nu uităm că marele proiect de regenerare urbană „Kretzulescu”, dorit de cea mai liberală minte din administraţia publică locală, susţinut cu frenezie de apărătorii actuali ai posesorilor de permis, impunea o astfel de regulă pe un sens al bulevardului, pentru a nu fi alterată starea de relaxare a clienţilor de la terase.
Hotărârea ar „ataca” industria, coşurile de fum şi şoferii
Potrivit raportului Compartimentului Programe – Prognoze al Primăriei, iniţiatorul propunerii care n-a fost privită cu ochi buni de liberali, în caietul de sarcini întocmit pentru achiziţia serviciilor de elaborare a P.A.E.D.-ului a fost inclusă şi asistenţa tehnică acordată Primăriei, în vederea semnării Convenţiei Primarilor, precum şi obţinerea acceptului acestui for cu privire la Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă. „Ne ajută cu ceva această aderare?”, a luat cuvântul, din partea grupului PNL, doctorul Silviu Mănescu, semn că misiunea de prezentare a poziţiei partidului pe care îl reprezintă – deocamdată, de amânare şi, probabil, de respingere, la următoarea ocazie – îi fusese încredinţată. Mănescu a îndemnat la cântărirea consecinţelor hotărârii îndreptate, prin obligaţia de reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 40%, împotriva industriei şi a coşurilor de fum. „Eu nu ştiu dacă noi, în momentul de faţă, mai avem industrie, dar mă întreb: dacă vom vrea să facem ceva industrie, o să mai putem după ce semnăm acest lucru?”, este o primă îngrijorare a alesului PNL. După Ţâroiu, „este foarte clar că da. Dacă vom crea o industrie nouă, vom crea în condiţii nepoluante.” După Mănescu, „orice industrie poluează”. „Poluează, dar nu pe partea de CO2, a continuat dialogul primarul, care a apărat, fireşte, propunerea de aderare. Este anormal să nu participăm la o asemenea asociaţie, care urmăreşte ca, până în 2030, să reducem cu 40% emisiile poluante. Noi vrem să fim acolo, ca să vedem cum putem face. Faptul că vom cumpăra o staţie de monitorizare a calităţii aerului mobilă, ca s-o deplasăm şi să măsurăm, arată că interesul nostru pentru cetăţeni este să facem toate eforturile pentru aceste reduceri. Şi ar trebui să fim acolo, că nu cred că ne costă mare lucru. Dar să fim prinşi, ca să vedem ce putem face. Putem să ne şi retragem.”
În opinia dr.Silviu Mănescu, în strategia pentru eficientizarea energetică ar fi trebuit să existe date concrete legate de poluatorii de pe teritoriul municipiului, despre nivelul emisiilor de dioxid de carbon şi „în funcţie de asta ar fi normal să judecăm dacă, într-adevăr, Câmpulung este un oraş poluant sau nu. Căci dacă este un oraş care poluează, mi se pare normal să aderăm. Dar dacă noi nu avem industrie, dacă noi nu putem să dezvoltăm nimic în urma aderării sau suntem condiţionaţi de anumite industrii, după ce semnăm acest contract, parteneriat…”
„Noi ar trebui ca, pentru 27% dintre şoferi, să le interzicem să conducă şi pe 27% să-i punem să-şi ia automobile electrice”
Discuţia s-a mutat de la industria care mai poluează doar în amintirea localnicilor, la traficul auto. „Cei mai mari poluanţi cu CO2 sunt automobilele.”, a precizat Liviu Ţâroiu. Chiar şi aşa, „eu nu consider că Câmpulungul este un oraş poluant.”, a insistat medicul Mănescu, pe care primarul l-a contrazis: „Dacă urmăriţi, în anumite zile, în anumite momente ale traficului rutier, este. Nici eu nu consider că Câmpulungul suferă la această dată de aşa ceva. Sigur nu. Dar am zis că, dacă aderăm, suntem acolo prezenţi.” „Putem fi la curent cu tot ceea ce înseamnă schimbări.”, a completat Iuliana Ungureanu. Liberalul care a purtat dialogul cu şeful Executivului a ridicat posibilitatea de a adera fără ca municipalitatea să-şi asume principala condiţie. Exclus!, i s-a răspuns, moment în care acesta a dezvoltat la ce trebuie să se aştepte câmpulungenii. „Dacă ne asumăm, înseamnă că 27% noi ne obligăm din start să închidem. Şi 27% să regenerăm. (…) Nu cred că în Câmpulung sunt surse majore de eliminare de dioxid de carbon în atmosferă. Din punctul acesta de vedere, la ceea ce avem acum, aproape nimic emisie, exceptând gazele de eşapament, noi ar trebui ca, pentru 27% dintre şoferi, să le interzicem să conducă şi pe 27% să-i punem să-şi ia automobile electrice.” „Da, este şi asta o alternativă.”, a confirmat Iuliana Ungureanu. „Nu, este singura alternativă. Dacă facem asta, populaţia trebuie să ştie că 27% trebuie să investească în maşini electrice, iar 27% să tragă maşina pe dreapta. Adică trebuie să le explicăm oamenilor şi consecinţele unor acte pe care noi le votăm aici. Nemaivorbind despre faptul că la ce se emite acum în atmosferă, noi nu vom mai putea face absolut nicio industrie care să polueze cât de cât, în nişte limite rezonabile. Noi suntem blocaţi în acest moment să mai angajăm vreo industrie câmpulungeană sau din altă parte. Automat, noi ne-am închis porţile.”, a continuat Silviu Mănescu.
Scenariul acestuia a fost demontat de Iuliana Ungureanu, potrivit căreia au aderat la convenţie, fără a le fi afectată industria dezvoltată pe care o posedă, localităţi importante precum Timişoara, Cluj, Piteşti, Sibiu. Iar agenţilor economici interesaţi să dezvolte activităţi în zona noastră li se pot impune condiţii de calitate a mediului. Plus că există varianta în care, dacă municipiul nu se va putea ţine de angajament, va fi exclus din convenţie. Însă nici statutul de „oaie neagră” n-a fost pe placul lui Mănescu, purtătorul de cuvânt al partidului care nu dorea aderarea.
„Ceea ce s-a făcut cu centralele termice, de a le închide, de a nu le moderniza, pentru consumatorii din cartiere, şi folosindu-se centrale murale la fiecare apartament este o mare greşeală”
Înverşunarea cu care PNL a suflat în iaurt, motivată, printre altele, şi de lumea puţină care s-a „înghesuit” la convenţie – 72 de localităţi din România şi 6.000 la nivel european – a forţat PSD la o reacţie exprimată în plen prin vocea lui Constantin Ivan. „Nu trebuie să ne agităm prea mult pe acest fenomen, pentru că, la ora actuală, nu sunt numai norme internaţionale, ci o serie întreagă de convenţii, care obligă, treptat-treptat, fiecare comunitate să accepte nişte reduceri poluante. Fie ale mijloacelor de transport în comun, fie rezultate din arderea pentru încălzirea gospodăriilor şi apa caldă. Ceea ce trebuie să reţinem este că aceste etape care trebuie parcurse ne obligă să acceptăm tehnologii noi, moderne, care să nu fie consumatoare de combustibil şi care să ducă la emisii de noxe. Ştim că pe plan internaţional, la ora actuală, gradul de poluare este destul de mare şi se trag nişte semnale. Însă nu trebuie să spunem că nu va mai fi nicio dezvoltare în Câmpulung sau în oraşele noastre, cu atât mai mult cu cât obligaţiile sunt de a avea grijă de mediu prin modul în care folosim tehnologiile, sursele de alimentare pentru apă caldă şi energie, sursele de alimentare a mijloacelor de transport şi alte tehnologii de combustibili care sunt poluanţi. Vă dau un exemplu: acum zece ani, în ţările sud-americane, care nu sunt nişte ţări superdezvoltate, în oraşe nu mai circulă maşini cu combustibil clasic. La fel, centralele care sunt pe combustibil solid, lichid sau gazos au suferit tehnologii moderne de reabilitare. Noi acolo trebuie să umblăm, dar nu trebuie să ne speriem. Orice consum energetic suplimentar înseamnă costuri suplimentare, reducerea asta nu trebuie să ne sperie. Din contră, trebuie să ne oblige la inventivitate şi cheltuieli eficiente. Ca să vă dau un exemplu pentru comunitate: ceea ce s-a făcut cu centralele termice, de a le închide, de a nu le moderniza, retehnologiza, pentru consumatorii concentraţi în cartiere şi folosindu-se aceste centrale murale la fiecare apartament este o mare greşeală. Nicăieri în lumea asta nu se acceptă o eroare poluantă, aducătoare de cheltuieli şi costuri suplimentare.”, a afirmat Constantin Ivan.
Adăugând motivelor enumerate de dr.Mănescu şi posibilitatea interzicerii traficului prin centru, ca singură măsură viabilă pentru atingerea target-ului de CO2 redus, liberalii l-au convins pe Liviu Ţâroiu să accepte amânarea aderării la Convenţia Primarilor. Nu şi pe colegii acestuia, Constantin Ivan, Mărgărin Blidaru şi Nicolae Dumitrescu, al căror vot a fost împotriva contramandării acestei formalităţi, pe care ar fi dorit-o aprobată săptămâna trecută.