Nu s-au stins încă ecourile chefului lunii martie, şi pozitive, şi negative. Ultimele le-a lansat în spaţiul public, real şi virtual, un loc la înălţime doar ca amplasare, din păcate, nu şi din punct de vedere al serviciilor şi meniului servit clienţilor. Indiferent de ocaziile de peste an în care trag la restaurantul cu pricina – găsit cu mare greutate de străini, cu consum de benzină, de timp şi nervi – o masă servită acolo este un prilej de a pleca mai cătrănit decât ai ajuns. Ultima petrecere a fost dată cu maximum de zgârcenie de patroni, care s-au uitat numai să câştige, şi nu să fie mulţumită clientela, mai cu seamă că era preponderent feminină. Meniul, subţire şi prost, încât, de foame, prea puţine s-au ridicat de la masă ca să danseze. Un aperitiv minuscul şi sărăcăcios, lipsit complet de varietate şi consistenţă, urmat de felul principal, format din două feliuţe de carne de pui, fără gust şi atât de subţiri încât vedeai prin ele. Ca să nu aibă o dezamăgire şi mai mare la servirea desertului, o doamnă a părăsit localul, nu înainte de a-i transmite patroanei că va avea parte de o anti-reclamă. De teamă, aceasta s-a oferit să-i restituie preţul meniului, lucru neacceptat de clientă, care şi-a prezentat recenzia pe internet, cu lux de amănunte.
Musceleanul de pe bulevard