Profesorul Ion Ştefan, tatăl cercetătoarei Raluca Van Staden, a fost al şaptelea vorbitor în numele câmpulungenilor care locuiesc în partea sudică a municipiului, unde lumea îşi doreşte reţele de canalizare şi gaze. Cu aceeaşi ardoare îşi doresc să dispară mirosul infernal emanat de nefuncţionarea corespunzătoare a Staţiei de Epurare. La fel, colectarea gunoiului de către operatorul piteştean, căruia Primăria îi plăteşte, începând din 2017, taxa de salubritate, să se realizeze cu maximum de profesionalism, astfel încât mormanele de resturi din împrejurimile mascate de vegetaţie să fie o amintire. Pe toţi oratorii care au pledat cauza „sudiştilor”, fie de pe Şoseaua Naţională, fie din Mărcuş, fie de pe Valea Unchiaşului, ori pe partea cealaltă, pe Grigore Alexandrescu, cu toate braţele sale, primarul Liviu Ţâroiu i-a asigurat că şi-a notat doleanţele, toate privind infrastructura rutieră şi de utilităţi. Iar oamenilor nu le rămâne decât să spere să nu-şi rătăcească agenda cu propunerile lor, ca să fie luate în considerare măcar la următorul buget, dacă la acesta nu se mai poate „umbla”.
Mini-staţii de epurare în zonele anevoioase din punct de vedere al accesului
În condiţiile în care nici ceea ce avem, la ora actuală, în materie de infrastructură de apă, canalizare şi epurare, nu poate fi reparat, din cauză că au prioritate lucrările care vor fi sesizate de votanţi, cum ar fi o nouă faţă a Pieţei Primăriei ori a bulevardului, profesorul Ion Ştefan, asemenea tuturor locuitorilor celor trei kilometri cuprinşi între Staţia de Epurare şi intrarea în Câmpulung, „văduviţi” de reţea de canalizare, a cutezat să spere la posibilitatea rezolvării acestei carenţe. Prezent la dezbaterea publică a bugetului, tatăl reputatei cercetătoare a sugerat conducerii Primăriei să ia în calcul proiectarea reţelei de canalizare pentru zona de Sud a municipiului. „Cred că se poate face.”, s-a manifestat încrezător acesta.
Faptul că Epurarea este „în plop”, documentaţia necesară continuării modernizării fiind trecută pentru a doua oară la rând în bugetul local – a fost pusă pe lista de obiective şi anul trecut, dar degeaba -, nu-i împiedică pe cetăţeni să viseze să aibă proprietăţile branşate la o reţea adevărată de canalizare. Speranţele le sunt alimentate şi de către primar, după care, în teorie, totul este posibil. Nu va fi posibil să tragă conductă din zone cu poziţionare complicată până la actuala Staţie de Epurare sau la o staţie nouă, în caz că se va face vreodată aşa ceva, dar înălţimile Mărcuşului, pantele şi fundăturile anevoioase din punct de vedere al accesului pot fi rezolvate cu ajutorul unor mini-staţii de epurare.
„Ca o gândire pe care am mai avut-o în anii trecuţi: trebuie să luăm în calcul nişte mini-staţii de epurare în zone marginale. Căci dacă vrem să aducem reţea din Mărcuş până în staţia nouă sau în staţia actuală de epurare este foarte greu. Sau de pe Băloaica să vii până în Staţia de Epurare este o muncă titanică. Dar avem posibilitatea ca pe anumite văi, cumulate, Ursului, cu Tiţii, cu Băloaica, cu Mărcuş, să facem o mini-staţie, fiind şi valea necesară, unde să poată să deverseze. Pentru Sud, cu Boboc şi cele care se duc pe partea stângă, spre vale, să facem undeva în zona Liceului Tehnologic Auto, fostul Minier, o mini-staţie, care să preia toată cealaltă zonă. Costurile s-ar putea să fie mai mici în acest fel decât dacă le aducem pe toate într-o staţie. Trebuie să gândim un proiect de acest gen, doamna director.”, i-a pasat Liviu Ţâroiu Melaniei Voinescu responsabilitatea creării sistemului menit să suplinească tradiţionala reţea de canalizare. La fel va fi în Valea Româneştilor, a adăugat Ţâroiu.
Melania Voinescu a confirmat că se pot face staţii de epurare pe cartiere. Dar investiţia stă în puterea Primăriei, care trebuie să prevadă fondurile pentru astfel de dotări şi lucrări. La jumătatea anului 2017, când se face cea mai serioasă rectificare a bugetului local, dacă sorţii sunt de partea orăşenilor lipsiţi de canalizare, vor fi întocmite studiile, în lipsa cărora nu pot fi întreprinse investiţiile. Studii care să le permită autorităţilor să-şi facă o idee despre cum dezvoltă domeniul canalizării, prin intermediul micro-staţiilor de epurare, la periferiile Câmpulungului.
„Este strict necesară introducerea gazelor, nu numai în partea de Sud a municipiului”
Şi profesorul Ştefan a susţinut intervenţia preotului Gheorghe Dumitru privitoare la reţeaua de gaze, altă carenţă a cartierelor Apa Sărată, Pescăreasa şi Grădişte, care a beneficiat de o pledoarie pătimaşă din partea slujitorului Bisericii, şi pe bună dreptate, devenind o problemă achiziţionarea lemnului. Profesorul a ridicat şi alt aspect neglijat de majoritatea: poluarea generată de arderea combustibilului solid. „Este strict necesară introducerea gazelor, nu numai în partea de Sud a municipiului.”, a punctat locuitorul de pe Valea Unchiaşului, completat de primar: „Şi în partea de Nord.” „Aceasta gândindu-ne şi din punct de vedere ecologic. Se consumă lemn, se consumă cărbune, se aruncă în atmosferă tot felul de particule şi gaze nocive pentru organism. În cazul consumării gazului metan, problema stă cu totul şi cu totul altfel.”, a afirmat acesta.
O ultimă cerinţă a acestuia a privit repararea părţii de stradă destinată circulaţiei pietonilor, care n-a beneficiat de nicio reabilitare de când a fost construită. „Legat de strada Valea Unchiaşului, consider că este necesar să se refacă o dată trotuarul acela, care n-a mai fost reabilitat de când s-a născut.” „Este în program.”, l-a anunţat Liviu Ţâroiu, cu menţiunea că lucrările au început timid, acum doi ani. „Se pot întâmpla multe, din cauză că omul merge pe carosabil, în loc să meargă pe trotuar. Circulaţia este din ce în ce mai mare şi, atunci, se întâmplă nenorociri.”, a conchis profesorul Ştefan.