În afara contradicţiilor pe tema originii denumirii oraşului, a costului „piperat” şi a caracterului de puternic plagiat al lucrării intitulate „Planul de Acţiune privind Energia Durabilă”, contestatarii documentului realizat în mandatul lui Liviu Ţâroiu au avut şi alte reclamaţii. Am arătat în precedentele relatări pe acest subiect justificările cu care Executivul a contracarat acuzele liderului grupului PNL din Consiliul Local. Datele preluate în P.A.E.D. referitoare la numele Câmpulungului au fost extrase din albumul „Câmpulung – Cetatea Întemeietorilor de Ţară”, care are la bază documentaţia ştiinţifică a doi reputaţi profesori, a căror expertiză n-a fost, până în acest moment, demontată de vreo descoperire revoluţionară recunoscută şi oficializată. Preţul Planului de Acţiune privind Energia Durabilă, de 24.000 de lei, în 2017, reprezintă o sumă minimală, susţine Liviu Ţâroiu, raportat la cei 40.000 de lei plătiţi, cu un deceniu şi jumătate în urmă, pentru o cercetare similară. Cât despre copiat din „n” locuri, majoritatea scriiturilor prezente au subsolurile cu sursele de inspiraţie şi bibliografia de mai mare întindere decât lucrarea propriu-zisă, „neghina” cu apucături plagiatoare acoperind complet bobul de calitate, adică autorul dispus la o analiză fundamentată pe propria-i muncă de documentare şi nu pe însuşirea efortului altuia. Dar, chipurile, servitul pe săturate din strădaniile altuia este permis atâta vreme cât pui numele celui pe fruntea căruia a curs sudoarea, chiar şi dosit pe undeva, pe la finalul operei. Trecem peste, altul fiind subiectul acestui articol şi anume: la ce ne foloseşte Planul de Acţiune privind Energia Durabilă.
“Unind” lungimile a trei piste, rezultă cei 10 kilometri propuşi
După liberalul şef, nu ne foloseşte la nimic şi: „Le-am dat banii degeaba, pentru că este o aberaţie ce scrie aici.” „Nu le-am dat banii degeaba, l-a contrazis Iuliana Ungureanu, de la Compartimentul Programe-Prognoze al Primăriei Câmpulung, care a colaborat cu firma Ogaus Technology din Arad, câştigătoarea contractului de 24.000 de lei, atâta timp cât un astfel de document este important atunci când vrei să depui proiecte pe anumite axe de finanţare.” „Este obligatoriu.”, a completat primarul Liviu Ţâroiu. „E obligatoriu, dar nu-l mai are nimeni.”, a continuat să comenteze Bogdan David, cel mai fervent contestatar al conţinutului lucrării plătite de municipalitate. „Eu vă spun că toate oraşele au acest proiect de energie durabilă. Sigur îl au. Pentru toţi cei care depun proiecte, acest program este absolut necesar.”, a apărat Ţâroiu poziţia Executivului, care a comandat studiul cu pricina cu acordul Consiliului Local.
După David, care şi-a pişcat colegii cu precizarea „nu ştiu câţi aţi avut curiozitatea să-l citiţi pe tot, căci este imens – e imens pentru cei neobişnuiţi să citească de fel, căci „imensitatea” a 80 de pagini este, cu siguranţă, o exagerare -, anumite puncte din raportul arădenilor sunt nerealizabile pentru Câmpulung. De pildă, cei 10 kilometri de pistă de biciclete, propunere pe care Iuliana Ungureanu a explicat-o astfel: „Acest lucru a fost realizat în concordanţă cu legislaţia europeană şi naţională în domeniu. În acest sens, la nivelul României, prin Directiva 27, aprobată prin 2014, s-a aprobat ţinta de reducere a emisiilor de dioxid de carbon cu 20% până în 2020 şi cu 40% până în 2030. Atunci, noi trebuie să ne raliem, ca oraş al României. (…) Nu spune nimeni că noi trebuie să îndeplinim toate acestea, dar, prin aceste proiecte, ei ne dau alternative: putem să facem o pistă de biciclete sau putem merge pe reabilitarea clădirilor publice, a clădirilor rezidenţiale, putem să facem o eficientizare a iluminatului public. Ei propun anumite proiecte, noi nu suntem obligaţi să le facem pe toate.”
„Ei propun ce le-am dat noi. În cazul iluminatului public, noi le-am spus câte lămpi avem, câte vrem să schimbăm. Noi le-am propus asta, nu ei.”, a replicat celălalt, cu menţiunea că ei, aleşii, trebuie să fie realişti şi, dacă aprobă Planul, trebuie să se ţină de el. Primarul, însă, este convins că va face, cândva, cei 10 kilometri de pistă de biciclete, pentru care are nişte idei despre cum să-i adune, „unind” lungimile mai multor investiţii de acest fel: „Vă dau o soluţie. Să facem din Grui până la Mărcuş şi coborâre de la Mărcuş pistă de biciclete, care are 7,5 – 8 kilometri. Dacă mai facem şi pe Râul Târgului şi prin oraş câţiva kilometri, se fac 10.” „Cei 10 kilometri sunt făcuţi pentru a nu mai merge cu maşina spre oraş, nu pentru a te plimba.”, n-a fost mulţumit preşedintele PNL Câmpulung. „Sunt şi, şi. Vorbeam de pistă de biciclete.”, zice Liviu Ţâroiu.
Constantin Ivan: “Avem posibilitatea să amenajăm două microhidrocentrale în zonă”
„Ne îndepărtăm de fondul problemei”, le-a atras atenţia colegilor, la şedinţa ordinară a Consiliului Local din 28 februarie 2017, Constantin Ivan, care l-a asigurat pe David că a lecturat materialul în integralitate. „Pregătirea energetică o am şi eu, o are şi domnul primar. Planul de Acţiune este obligatoriu, pentru a putea demara ceva pe anumite structuri. Eficienţa energetică reprezintă un studiu foarte laborios, care se dezbate pe plan mondial. Noi avem un Comitet Naţional Român în cadrul Consiliului Mondial al Energiei, ai cărui membri, săptămânal, se întâlnesc şi dezbat eficienţa energetică pe plan naţional. Sunt studii ale profesorilor noştri care sunt încă în viaţă, pe care putem să le accesăm şi care sunt în concordanţă cu cerinţele la nivel european. Câmpulungul şi alte multe oraşe au consumatori destul de ineficienţi. Nu fac menţiunea referitoare numai la consumatorul casnic, ci la consumatorii instituţii publice, care sunt, într-adevăr, nişte repere groaznice, dacă vrem să ne raportăm la ceea ce vrem să facem în continuare.”, a precizat Constantin Ivan.
În opinia sa, Planul de Acţiune privind Energia Durabilă poate fi îmbunătăţit pe parcursul intenţiilor de investiţii ale administraţiei publice locale. De asemenea, poate să fie structurat şi pe ceea ce există cu maximă prioritate pe agenda de lucru a autorităţilor locale. „Acces de a face nişte investiţii şi de a face o producţie de energie, care să scadă greutăţile sau povara plăţilor iluminatului public şi al instituţiilor publice. Ştim cu toţii şi se comentează peste tot că suntem un oraş însorit – nu vreau să dezvolt subiectul -, în care putem să facem fotovoltaice şi panouri solare, care să aducă îmbunătăţiri, mai ales cu accesarea unor fonduri europene sau fonduri de interes energetic şi de eficientizare. Chiar în zona oraşului avem posibilitatea să amenajăm două microhidrocentrale, care asigură cel puţin 5 gigawaţi-oră/an, ceea ce este o chestiune care se poate face fie cu Primăria, fie în parteneriat. Nici nu vreau să dau exemplu ce calităţi are o centrăluţă de 1,6 megawaţi a unui investitor din Câmpulung, extraordinar de profitabil. Numai că noi ne opunem de fiecare dată unor forme din care putem să dezvoltăm anumite proiecte. Aceasta este o formă pe care trebuie s-o avem în vedere.”, a continuat consilierul Ivan.
Acesta a admis afirmaţia lui Bogdan David, cum că materialul suportă „n-şpe” mii de completări şi îmbunătăţiri. „Însă fără el nu putem să ne ducem mai departe. Vă promit ca, împreună şi cu dumneavoastră, în câteva luni, să discutăm acest subiect pe un specific zonal, ce ne poate aduce îmbunătăţiri privind o trecere de la aceste pierderi de energie la o soluţie de investiţii, care să ne ajute în perspectiva următorilor ani, ca să nu zic zeci de ani.”, a încheiat Constantin Ivan.
Ca să-i împace pe rivalii nemulţumiţi de „marfa” plătită cu un sfert de miliard, în banii vechi, primarul Ţâroiu le-a propus, dacă acceptă, o întâlnire cu proiectantul şi realizatorul materialului, pentru a se pune de acord asupra corecţiilor, iar ceea ce solicită liberalii să se adauge în P.A.E.D. Planul de Acţiune privind Energia Durabilă – o radiografie a municipiului Câmpulung din punct de vedere energetic – constituie un cadru general, pe baza căruia pot fi făcute proiecte punctuale, fie de către persoane juridice, fie de către unitatea administrativ-teritorială, în funcţie de necesităţile stabilite la momentul respectiv, a precizat Iuliana Ungureanu.
Întrucât a existat o remarcă din partea lui David, că jumătate din plan vorbeşte despre judeţul Argeş, fără a avea nicio treabă cu Câmpulungul, aceasta a precizat că, fiind primul studiu de acest fel realizat în municipiu, a fost nevoie să se ralieze tiparului documentelor strategice adoptate la nivel judeţean, regional şi naţional.