Mistreţii fac ravagii în zona Muscel, iar oamenii sunt disperaţi. Din cauza terenurilor stricate de animale, mai mulţi fermieri din câteva comune au riscul să piardă subvenţia de la APIA, chiar dacă nu sunt ei de vină că pământul este degradat şi nu se poate cultiva nimic.
Probleme îngrijorătoare pentru fermierii din Dâmbovicioara! Din cauza mistreţilor care au distrus toate terenurile agricole, oamenii riscă să piardă subvenţia de la APIA, ba chiar vor trebui să înapoieze nişte sume considerabile. Primarul Dumitru Secăreanu a pus problema în discuţie la ultima şedinţă a Colegiului Prefectural, însă directorul APIA, Marius Stroescu, i-a explicat edilului că aceste probleme nu ţin de instituţia sa. S-a încercat să se găsească o mulţime de soluţii, dar în zadar.
„Sunt foarte multe probleme cu mistreţii. Pe toată raza comunei Dâmbovicioara, cred că 90% din persoanele care au terenuri la APIA, le au degeaba, că sunt distruse de mistreţi. Există riscul ca persoanele care fac cereri să nu primească subvenţie. Legea nu s-a schimbat cu nimic, de aceea am şi discutat cu cărţile pe masă, să văd răspunsul domnului director. Şi acesta a spus că nu are niciun fel de problemă, legea nu s-a schimbat, dar ei îşi fac treaba. Vin să facă exact în teren constatarea, să vadă în ce stadiu se află terenul şi, atunci, pe oameni îi vor pune să dea banii înapoi, pe ultimii cinci ani, cu penalităţile aferente. Oamenii nu sunt de vină cu absolut nimic. Să vină acum, să facă ce au de făcut în comună, că nu se mai văd râmăturile de porci, fiindcă avem zăpadă de cel puţin 80 centimetri. Asta am sugerat eu, dacă dânşii nu găsesc soluţii. Oamenii noştri sunt numai caii de bătaie.”, a spus Dumitru Secăreanu.
Până la urmă, pentru oameni nu este corect. Termenul este acelaşi pentru depunerea cererilor, iar dacă fermierul este controlat şi, în urma verificărilor, se constată că suprafaţa este degradată şi nu se poate cultiva nimic, atunci este exclus de la plată.
Pleacă urşii, vin mistreţii
Meseria de bază pe care o au locuitorii comunei Dâmbovicioara este aceea de paznic! Dacă nu vine lupul, vine ursul, iar dacă acesta a intrat în hibernare… nu este problemă: vin mistreţii. Oamenii s-au săturat să stea de pază la grajdurile animalelor. Doar anul trecut, urşii erau, în fiecare zi, pe străzile din comună, în timp ce oamenii erau la Primărie şi încercau să găsească o soluţie. Acum, mistreţii sunt în gospodării, ca la ei acasă.
„Acum, nu mai sunt urşi, că este zăpada foarte mare, dar se întorc… sunt urşi, lupi, râşi… toate animalele. Noi suntem foarte bogaţi aici! Am stat toată perioada de sezon cald de pază. Cum vine noaptea, cum animalele vin grămadă pe oameni! Am făcut sesizări peste tot şi… apă de ploaie! Atât. Mistreţii sunt veniţi din luna octombrie, atunci au făcut ravagii. În centrul comunei, dimineaţa, când s-au dus oamenii la animale să facă curăţenie la ele, să le mulgă, mistreţii au dat peste ei… la uşa grajdului! Şi nu unul, doi, turme întregi. Ţi-e frică să mai ieşi din casă. Acum, nu au mai venit, recent, dar ne aşteptăm. Ce să mănânce? Că înainte le dădeam mâncare. Acum, nu mai au nimic, normal că este lupta pentru existenţă.”, a mai spus primarul.
Degeaba au încercat să facă numeroase demersuri, căci, la ora actuală, tot nu s-a găsit nicio soluţie concretă, iar oamenii stau cu teama că animalele se vor întoarce imediat ce vine căldura.
„I-am tot chemat şi pe cei de la fondul de vânătoare, am făcut demersuri la Prefectură, am căutat să rezolv cu fond genetic, nu s-a rezolvat nimic. Cu cine să ne ajutăm? Ne ajutăm singuri. Am discutat de nenumărate ori… nu s-a făcut nimic. Domnul prefect a zis să găsim o soluţie noi.”, a declarat Dumitru Secăreanu.
La Lereşti, mistreţii au distrus 50% din izlazul comunal
Şi în comuna Lereşti, mistreţii au distrus mai bine de 50% din izlazul comunal. Au lăsat în urmă doar dezastru, iar autorităţile competente spun că nu găsesc o soluţie clară. Animalele sălbatice au coborât din păduri, din cauza lipsei de mâncare şi parcă au arat tot pământul, în căutare de hrană. Primarul Marian Toader a spus că a adus din nou comisia de verificare, dar nu a reuşit să rezolve problema.
„Spun că nu am sperietori omologate şi să pun garduri electrice şi paiaţe.”, a precizat primarul Toader. Acesta nu a fost un răspuns plauzibil din partea autorităţilor competente. Ce condiţii trebuie să îndeplineşti, oare, ca să omologhezi o sperietoare? Ca să ştie şi primarul, dar şi locuitorii comunei. Deci, este tot vina Primăriei, că nu pune garduri şi paiaţe. Domnule primar, dacă faceţi atelier pentru confecţii de sperietoare, atunci, o să fie autorităţile mulţumite, oare? Ce trebuie să conţină o paiaţă? Să se deschidă o şcoală profesională pentru confecţii, iar cei cu ore în folosul comunităţii să distribuie sperietorile prin comună? Tot păgubiţii sunt vinovaţi?
„Mi-au zis că de ce i-am chemat iar şi le-am răspuns că o să îi chem şi la primăvară, să evalueze pagubele. Zici că au arat mistreţii. Îi chem de câte ori trebuie, că este nevoie, că sunt pagube. Oamenii m-au sesizat şi eu, mai mult decât să chem comisia asta, nu pot să fac.”, susţine primarul. Pe de altă parte, membrii comisiei de constatare au întocmit un raport, prin care au menţionat că nu sunt de vină mistreţii, pentru că nu au fost îndeplinite obligaţiile privind ţinerea animalelor la distanţă, că nu s-a asigurat paza terenurilor şi nu s-au prevenit pagubele.
„Deci, tot păgubitul este de vină. Au recoltat integral numărul de 17 exemplare de mistreţ, aprobate pentru sezonul de vânătoare 2016-2017! Păi, la 200 de mistreţi, tu îmi împuşti 17?”, se întreabă primarul Marian Toader.
Actele care reglementează activitatea de administrare şi exploatare a fondurilor de vânătoare prevăd clar că persoanele care răspund de acestea au obligaţia de a organiza partide de vânătoare pentru porcii mistreţi care atacă culturile fermierilor. Tot în această lege mai este prevăzut şi faptul că proprietarii de culturi ar trebui despăgubiţi de către gestionarii fondurilor de vânătoare din localitatea respectivă, acolo unde sălbăticiunile distrug culturile. Până atunci, oamenii îşi bat capul cu aceste probleme, iar mistreţii… cu terenurile.
Să nu uităm de Poienari
Pe lista comunelor în care mistreţii s-ar încadra perfect la un recensământ ce face referire nu doar la numărul de persoane, ci şi de animale, se află şi comuna Poienarii de Muscel. Într-o discuţie recentă cu edilul localităţii, Ion Banzea, am aflat că şi în comuna pe care acesta o păstoreşte, mistreţii reprezintă o problemă pentru locuitori. Chiar dacă nu au făcut până acum pagube în curţile oamenilor, sălbăticiunile au fost văzute de mai multe ori prin zonă. Locuitorii se tem că, atunci când o să vină căldura, animalele vor veni în căutare de hrană.
„Au început să apară mistreţi şi la noi. În pădurile din zonă, mai ales în zona Pădureanca, au început să apară, dar mai au câte ceva de mâncare în pădure şi nu se apropie aşa mult de case. Se vor învăţa la cartofi, la sfeclă şi să-i vezi atunci, că sunt mulţi.”, ne-a mai spus Ion Banzea.
În orice caz, situaţia în Argeş şi, implicit, în Muscel este îngrijorătoare, asta din cauza numărului mare de mistreţi care au râmat terenurile şi mai ales că vine perioada în care comisiile specializate vor efectua verificările la terenurile fermierilor. Iar dacă se constată că suprafaţa este degradată şi nu se poate cultiva nimic, atunci se respinge cererea persoanei.