O provocare lansată primarului Dorel Tănăsescu de reprezentanta Ministerului Muncii, sosită, pe 8 martie, la Bughea de Jos, a fost să enumere, pentru musafirii săi, părţile pozitive ale comunităţii de rudari de la Valea Măcelarului. Asta pentru că pe cele negative le cunoaşte sau le bănuieşte toată lumea. Numai simpla lor existenţă şi expansiune reprezintă pentru autorităţi şi localnici un fapt negativ, dar, pentru că sunt oameni ai comunei, trebuie recunoscut şi ce au bun, ca să poată fi ajutaţi. După un moment de ezitare, justificat de bătaia de cap pricinuită de aversiunea acestora faţă de muncă, într-un cadru organizat, pe baza unei calificări, edilul şef de la Bughea de Jos a admis progresul înregistrat de cătunul în care a ajuns televiziunea prin satelit, în care locul bordeielor a fost luat de case cu etaj, dotate cu aparatură electrocasnică şi în care lumea a început să-şi dea copiii la şcoală. Ce-i drept, meritul esenţial pentru frecvenţa ridicată la ore a copiilor de şcoală primară îl are o fundaţie care asigură o masă caldă, zilnic, pentru două unităţi de învăţământ ce deservesc zone denumite în argoul local „rudărie”. Invitaţii săi au punctat şi alte calităţi ale etnicilor, unele pierdute de populaţia majoritară, cum este puternicul sentiment de unitate a familiei.
Autorităţile au eşuat în acţiunea de a-i scoate pe etnici din valea în care trăiesc izolaţi de comună
Dorel Tănăsescu este un bun cunoscător al obiceiurilor care ghidează traiul vieţuitorilor cătunului Bratia, cum îi spun sătenii, din vremea copilăriei sale. „Am copilărit în zona respectivă, având şi locuinţa, şi părinţii acolo. Pot să vă spun că au înregistrat un progres în timp. Când eram copil, erau cinci-şase familii împroprietărite de anumiţi cetăţeni din comună, care locuiau în bordeie, în pământ. Pe parcurs, au început să-şi clădească locuinţe, au început să meargă copiii la şcoală, cu mine, pas cu pas, au absolvit opt clase, dar s-au oprit la acest nivel. O parte şi-au construit locuinţe mai modeste, alţii, locuinţe moderne, cu etaj, cu grupuri sanitare, nu se mai duc, cum se obişnuia, în grădină. Dacă, înainte de revoluţie, n-avea nimeni un televizor, acum au toţi televizoare. Au o sursă de informare. Putem spune că un progres s-a înregistrat, însă nu atât de rapid, cum ar fi normal şi corect.”, a precizat primarul, cu menţiunea că mai este mult de muncit la educaţie. „Ne-am propus ca, odată cu împrimăverarea, să organizăm periodic întâlniri cu ei şi cu factorii de conducere, cadrele didactice, Primărie, Poliţie, cu Fundaţia „Viaţă şi Lumină”, să mai venim cu ceva nou, cu orice soluţie pe care o găsim împreună, pentru a-i determina să continue cursurile şcolare.”, a adăugat acesta.
Fiindcă a folosit termenul general „soluţii”, care se pierd uneori în abstract, fără a prinde o formă concretă, noul conducător de la Bughea de Jos chiar găsise o soluţie, respinsă, însă, de cei vizaţi. „Nu ca o scuză pentru autorităţile locale, pentru şcoală şi celelalte instituţii cu care colaborăm, la nivel de comună, este aşezarea lor geografică în spaţiul local, la o distanţă de circa doi kilometri, într-o vale. Aşa au fost împroprietăriţi acum 70-80 de ani. Au fost tendinţe de a-i scoate din această vale, dar au refuzat categoric. Această aşezare îngreunează activitatea de colaborare cu ei.”, a afirmat şeful Executivului, care, cu toată amplasarea lor „peste mâna” Primăriei, s-a îngrijit să le îmbunătăţească reţeaua de utilităţi, alimentarea cu apă şi energie electrică, şi condiţiile de învăţătură la Şcoala Primară Valea Măcelarului. În prezent, administraţia publică locală lucrează la un proiect pentru a moderniza drumul cu covor asfaltic, din Mlăci, până în Bratia. „Facem tot ce este posibil să le creştem nivelul de trai, pentru a-i atrage să fie alături de comunitatea din sat.”, i-a asigurat Dorel Tănăsescu pe oaspeţii săi.
Pentru primar, unitatea rudarilor funcţionează mai mult la rele. În rest, sunt divizaţi în grupuri, fiecare cu căpetenia lui
După progresul înregistrat în cătun, ai cărui locuitori s-au adaptat vremurilor actuale, mai ales după ce au simţit aerul din Occident, cât au stat cu mâna întinsă pe bulevardele metropolelor europene, alt avantaj – care, în optica primarului, constituie, în egală măsură, un dezavantaj – este unitatea lor. Au vorbit despre cum au perceput ei unitatea în rândul romilor Paul Petrescu, directorul A.L.O.F.M. Câmpulung, şi Florin Ianovici, directorul Fundaţiei „Viaţă şi Lumină”, pe care îi contrazice Dorel Tănăsescu: „Pentru mine, nu este bună. Vrei să mergi la ei cu intenţia de a le explica ceva, de a-i îndruma într-un sens. Dacă ei sunt uniţi şi nu pătrunzi în rândul lor, ca să-i convingi, nu ai făcut nimic. Toţi merg în acelaşi sens.”
Aurora Martin, din partea Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, a deschis, prin întrebarea adresată primarului, despre liderii de comunitate, alt subiect delicat pentru autorităţi: nerecunoaşterea liderilor oficiali, care au şi calitatea de experţi în cadrul Primăriilor. „Nu puteţi vorbi mai întâi cu ei (n.r. liderii de comunitate), când încercaţi să implementaţi o idee? Să-i convingeţi întâi pe ei de eficienţa ei, astfel încât să vă ajute în transmiterea mesajului şi în crearea unităţii?”, a fost interesată să afle reprezentanta Ministerului Muncii. „Necazul este că, vorbind despre unitate, pe întregul grup din Valea Măcelarului, totuşi, ei sunt şi divizaţi. Au grupuri constituite, care au, la rândul lor, câte un lider. Uneori, trebuie să lucrezi cu mai mulţi lideri, iar liderul numit oficial în comunitate nu are putere să-i convingă.”, i-a lămurit pe toţi primarul cât de „închegată” este populaţia Văii Măcelarului.
Florin Ianovici, care lucrează cu comunitatea romă de mai bine de zece ani, a insistat pe latura pozitivă a noţiunii de legătură indestructibilă între membrii aceleiaşi familii şi chiar neam. „Unitatea lor este uneori îndreptată către lucruri rele şi, de obicei, sunt foarte fărâmiţaţi când vine vorba de interese. Dar, în cultura romă, faptul de a avea grijă de copii şi a ţine familia împreună este unul dintre lucrurile de la care şi noi putem învăţa. Ei îşi iubesc foarte mult copiii. Şi familia are un spirit care nu prea se mai regăseşte astăzi. Este un fenomen cunoscut că familiile se înstrăinează. Adică împărţim aceeaşi casă, intrăm pe aceeaşi uşă, dar nu ne găsim unii pe alţii. Pe când romii au o cultură. Ei luptă pentru copii, pentru ai lor. De aici s-ar putea pleca, ţesând nişte lucruri, pentru că, ţinând foarte mult la copii, copiii ar trebui să fie cei cu care noi să lucrăm. De aceea am încercat şi încercăm să lucrăm cu copiii, pentru că viitorul unei comunităţi stă în copii. Dacă noi am putea folosi această sensibilitate a lor, care este crescută faţă de ce ştiu eu că înseamnă familia astăzi în societate, atunci am putea face ceva. Asta este puntea pe care noi am putea să păşim cu încredere, pentru că ei au o anumită cultură specifică. Chiar dacă, uneori, se întâmplă lucruri în contextul cultural cu care noi nu suntem de acord. Sentimentul de filiaţie, sentimentul matern şi patern sunt foarte puternice.”, a punctat acesta.
Colaboratorii din Suedia ai fundaţiei care, cu masa zilnică oferită, îi ţine pe şcolari la ore, implicaţi şi în construcţia drumului
Preşedintele Partidei Romilor pe zona Muscel şi expert pe problemele etniei în cadrul Primăriei Câmpulung, Marian Neagoe, a precizat că realizarea unui drum, care să lege satul de şcoala centrală, rezolvă o parte a neajunsurilor. O veste bună în această privinţă a fost dată de iniţiatorul întâlnirii de la Bughea de Jos, Florin Ianovici, directorul Fundaţiei „Viaţă şi Lumină”. „(…) Noi ne-am dori foarte mult ca şi la nivelul infrastructurii, împreună cu organizaţii din afară, în special din Suedia, pentru că partenerul nostru este suedez, dar şi Primăria din oraşul Stockholm, să vedem în ce măsură putem ajuta ca infrastructura, mai ales drumul de acces, care este extraordinar de dificil, să poată să devină accesibil. Pentru că, „rupţi” fiind de localitatea principală, este foarte greu să lucrezi.”, a încheiat colaboratorul Primăriei Bughea de Jos, care, după seriozitatea manifestată până acum, va reveni în zonă cu semnale pozitive despre proiectul execuţiei căii de acces către Valea Măcelarului.