Împărăţia luată de Domnul Isus în stăpânirea Sa. “Aceste patru fiare sunt patru împărăţii care se vor ridica pe pământ. Dar sfinţii Celui Preaînalt vor primi împărăţia şi vor stăpâni împărăţia pentru totdeauna, din veci în veci” (Daniel 7.17,18). Se ridică deci aceste patru fiare, patru felurite împărăţii, dar în final Domnul Isus ia împărăţia în mâna Lui. Şi împreună cu El sunt sfinţii Lui, care Îl vor însoţi pe Domnul Isus când va veni pe pământ să împărăţească.
“Cornul” care a făcut război sfinţilor. Cornul care vorbea cu trufie (Daniel 7.14 21) este Antihrist. “Am văzut de asemenea cum cornul acesta a făcut război sfinţilor şi i-a biruit” (versetul 21). În Apocalipsa însă spune că sfinţii au biruit prin faptul că şi-au păstrat credinţa, chiar dacă au fost ucişi. Ce sfinţi sunt aceştia? Desigur, ei nu vor fi sfinţii care fac parte din biserică, adică aceia care vor fi răpiţi. Sfinţii de atunci vor fi cei din timpul necazului cel mare, credincioşi dintre evrei şi neamuri. Atunci nu va mai fi evanghelia harului, ci evanghelia împărăţiei. Acum se predică plăcut: “Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit tu şi casa ta”; atunci se va spune: “Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă!”. Atunci se vor ruga împotriva vrăjmaşilor lor: “Nimiceşte-i, Doamne!… Să se topească aşa cum se topeşte ceara la foc… Să se usuce cum se usucă grâul pe casă”, cum spun psalmii numiţi “de răzbunare”. Cei de atunci se vor ruga în duhul acestor psalmi, care vor avea mare loc în viaţa lor.
Berbecul şi ţapul din Daniel 8. “Berbecul pe care l-ai văzut cu cele două coarne: sunt împăraţii mezilor şi perşilor” (Daniel 8.20), deci nu este vorba de interpretare. Se zice că împăraţii perşilor, în loc de diademă (coroană pe cap), aveau un chip de berbec. “Ţapul însă este împărăţia Greciei şi cornul cel mare dintre ochii lui este cel dintâi împărat” (versetul 21), adică Alexandru cel Mare.
Trezirea celor ce dorm în ţărâna pământului. “Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică” (Daniel 12.2). Pentru că Daniel n-a cunoscut Biserica şi pentru că toată prorocia lui este în legătură cu poporul evreu, cercetătorii Cuvântului lui Dumnezeu au găsit că “cei ce dorm în ţărâna pământului” ar fi tot evrei. În favoarea acestui înţeles mai este şi prorocia din Ezechiel 37, unde este vorba de o vedenie pe care orice cititor al Scripturii o ţine minte fără greutate. Ezechiel este dus într-o vale plină de oase uscate. Domnul îl întreabă: “Vor putea oare oasele acestea să învie?”. El a răspuns: “Doamne, Tu ştii”. “Proroceşte despre oasele acestea…” Pe când prorocea, a venit duh în ele. Atunci tot Domnul Dumnezeu lămureşte vedenia şi spune: “Iată că voi deschide mormintele, vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, şi vă voi aduce iarăşi în ţara lui Israel”.
Potrivit acestor cuvinte, “mort în ţărâna pământului” înseamnă starea poporului evreu risipit printre neamuri, unde este ca în mormânt, ca în ţărâna pământului. Pic de viaţă din Dumnezeu nu este în ei ca popor. Când vedem această stare a lor, dacă ar fi să umblăm prin vedere, ne-am întreba: Să se mai întoarcă poporul acesta la Dumnezeu?! Este aşa de străin şi de vrăjmaş lui Dumnezeu! Este uscat de tot, iar în timpurile care vor veni, şi mai uscat va fi. Se vor întoarce în Palestina, dar în stare de necredinţă. Vor rezidi templul tot în stare de necredinţă. Vor începe să aducă jertfe tot în stare de necredinţă, ca ceva naţional. Când va veni Domnul Isus – căci eliberarea lor din mormintele neamurilor nu se va face decât prin Domnul Isus – “vă voi scoate din mormintele voastre, poporul Meu, şi vă voi aduce iarăşi în ţara lui Israel”.
În Isaia 26.14,18 21 se spune acelaşi lucru, dar nu aşa de clar ca în Ezechiel. În versetul 14 se spune: “Cei ce sunt morţi acum nu vor mai trăi, sunt nişte umbre şi nu se vor mai scula, căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit şi le ai şters pomenirea”. Iar în versetele 18-21 scrie: “Am zămislit, am simţit dureri şi, când să naştem, am născut vânt: ţara nu este mântuită şi locuitorii ei nu sunt născuţi. Să învie dar morţii Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte!? Treziţi-vă şi săriţi de bucurie cei ce locuiţi în ţărână! Căci roua Ta este rouă dătătoare de viaţă şi pământul va scoate iarăşi afară pe cei morţi. Du-te, poporul Meu, intră în odaia ta şi încuie uşa după tine; ascunde-te câteva clipe până va trece mânia, căci, iată, Domnul iese din locuinţa Lui…”
Dacă ţinem seama că Daniel vorbeşte pentru poporul evreu, locul acesta se lămureşte prin Ezechiel 37 şi Isaia 26. Dacă ţinem însă seama de partea a doua a versetului şi de Ioan 5.25-29, locul acesta vorbeşte despre învierea celor din morminte, unii pentru viaţa veşnică, iar alţii pentru judecata şi ruşinea veşnică.
“Adunarea Creştină Betel Câmpulung doreşte ca Acela care S-a coborât din cer ca să ne mântuiască, să umple inimile de bucurie, atât cititorilor ziarului “Evenimentul Muscelean”, cât şi colectivului de redacţie al acestuia.”
Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3, Câmpulung Muscel.
Telefon contact: 0745.021.424