Înaintea şedinţei Consiliului Judeţean de joi, 27 octombrie, aleşii s-au întrunit la comisii. Pentru că la punctul 7 al ordinii de zi a dezbaterii CJ Argeş a fost trecut un proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Rucăr, consilierul judeţean câmpulungean Maria Cotenescu a ridicat o problemă dureroasă. „Părinţii mei stau lângă Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Rucăr. I-am văzut de foarte multe ori pe cei internaţi acolo cum plâng la gard că le este foame. Ar trebui mărită norma de mâncare. Cu 16 lei pe zi nu poţi face mare lucru.”, a spus Maria Cotenescu la întâlnirea cu colegii săi de comisie. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş au explicat că norma de hrană este hotărâtă de Guvern, iar CJ Argeş nu poate face nimic în acest sens.
Un alt consilier judeţean a întrebat dacă verifică cineva firma de catering, dacă mâncarea adusă respectă normele. Deşi directorul unităţii de la Rucăr a fost prezent în sală, întrebarea consilierului a rămas fără răspuns, trecându-se cu repeziciune la alt subiect.
Unitatea de Asistenţă Socială Rucăr, destinată îngrijirii persoanelor vârstnice, se află în subordinea Consiliului Judeţean Argeş. Dar tocmai cea mai mare problemă a bătrânilor bolnavi le-a scăpat celor care fac parte din conducerea CJ. O altă problemă ridicată în comisia de la Piteşti a fost despre modul cum bolnavi de la Rucăr, care sunt duşi cu ambulanţa la spital, nu mai au cu ce se întoarce la sanatoriu, întrucât unitatea nu dispune de un autoturism. Ambulanţele au ca atribuţie transportul pacienţilor la spital, nu şi aducerea lor înapoi. Astfel, bătrânii, duşi destul de des la medic, riscă să rămână pe acolo mai mult decât este nevoie sau chiar în drum. Directorul unităţii a solicitat în comisiile consultative ale Consiliului Judeţean Argeş un autoturism, urmând ca cei din CJ să analizeze propunerea.
Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Rucăr are o capacitate de 40 de locuri, iar beneficiarii sunt persoane cu afecţiuni cronice şi somatice, care necesită, temporar sau permanent, tratament, supraveghere, asistare, îngrijire şi, care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile medico-sociale şi să îşi dezvolte propriile capacităţi şi competenţe pentru integrarea socială. Funcţionarea azilului se face cu 35 de posturi: director, contabil şef, asistent şef, 23 de persoane pentru îngrijirea sănătăţii; 2 persoane pentru asistenţă socială şi consiliere; şi 7 la serviciile financiar contabilitate, administrativ, întreţinere-reparaţii, deservire.