Zilele Câmpulungului, trecutul şi prezentul Câmpulungului, dezbătute pe Facebook
“În aceste zile, în care oraşul ar trebui să fie în sărbătoare, centrul este dominat de fumul de la grătare şi de ţiganii care parcă stăpânesc oraşul. Pe an ce trece, lucrurile se depreciază!”
Pagina de Facebook „Câmpulung Muscel – Prima Capitală a României” a fost creată pe 12 martie, anul acesta, „pentru toţi locuitorii Muscelului şi nu numai, pentru toţi care iubesc Câmpulungul şi împrejurimile sale”, se precizează în descriere. Iniţiatorul şi-a dorit ca pagina virtuală să fie un loc în care cei care o vizitează să-şi exprime liber opinia, pentru a apăra Câmpulungul şi pentru a-i putea reda acestuia locul în societatea românească. Cu ocazia Zilelor Municipiului, administratorul a scris cum i-ar plăcea lui să arate municipiul, cerând păreri, sugestii. Redăm în continuare postarea, inclusiv comentariile internauţilor.
„ZILELE CÂMPULUNGULUI… Mărturisesc că îmi imaginez, tot mai des, Câmpulungul altfel. Nu mai vreau să-l văd sărăcăcios, izinit, mucegăit şi năclăit de ignoranţa şi obedienţa celor care se cred „buricul pământului” şi nu se mai uită nici în oglindă. Am amara senzaţie că am pierdut o preţioasă bijuterie a familiei în colbul de la marginea drumului. Visez o urbe curată, plină de flori, luminată (dacă ar reface faţadele clădirilor de pe bulevard, măcar, excluzând termopanele urâte, refăcând vitrinele şi aspectul vechilor hoteluri, eliminând reclamele stradale, ar ieşi ceva mai frumos decât centrul vechi al Bucureştilor) cu terase spaţioase, elegante şi magazine cochete ca cele din Colonna Militari. De Zilele Oraşului să cânte fanfara militară în Grădina Publică „Merci”, veselind până şi statuile şi rătăcitele „anotimpuri”, seara să fie bal cu costume de epocă la Casa Armatei, iar în faţa Hotelului Regal să aştepte trăsurile cu cai şi birjari echipaţi de sărbătoare. Pe hotel, Primărie şi pe turnul Bărăţiei să fie proiectat un spectacol de lumini asemenea light-festival; pe stadion să se organizeze un festival de film în aer liber, în care ar putea fi proiectate filmele cu şi despre oraşul nostru: faimosul Titanic-Vals, Ultima noapte de dragoste…, E pericoloso sporgersi, Despre oameni şi melci, etc. şi documentare (a fost chiar în noaptea de Înviere, înainte de miezul nopţii, la postul local de televiziune, un interviu cu prof. dr. Carmen Oprescu despre istoria, arhitectura şi parfumul Câmpulungului). Să ştiţi că şi la Câmpulung Moldovenesc se organizează, de anul acesta, un festival de film. Şi la noi, sigur, s-ar putea… Desigur, şi expoziţie cu vânzare de carte, antichităţi, icoane şi artă populară autohtonă, costume populare. Şi popularizarea atât a muzeelor din oraş, cât şi a celor de la Nămăeşti şi Mateiaş. Mi-ar plăcea să văd şi o paradă a costumelor de epocă, cu premii. Şi cu flaşneta şi bilete de papagal. Pe podurile de peste Râul Târgului, să cânte acordeonul, iar tinerii să-şi lege dragostea cu lacătele ca la Salzburg. În Parcul Ştefănescu să amenajăm un parc-aventură.
La sugestia unui titlu din ziar mi-a mai venit o idee: pe platoul Mateiaşului, unde au ras muntele să facem Disneyland sau parc cu animale, unde să ajungem cu titicarul, ca la Râşnov. În Piaţa Primăriei – teatru de stradă şi, dacă s-ar reamenaja teatrul de vara… visul unei nopţi… Castrul Jidava ar găzdui tabară de echitaţie pentru copii şi adulţi şi teatru medieval, turniruri, concursuri de tras cu arcul, serate cu foc de tabără şi grătar, preparate „la ceaun”, lampioane şi chitară… Şi la Oratia ar putea fi la fel. Fără bâlci, târg de izmene şi covrigi, fără muzică proastă. Fără balamuc, gunoaie. Doar târg de carte şi antichităţi în spaţii special amenajate. S-ar putea astfel strânge şi banii pentru reconstructia Băilor Kretzulescu, parcului şi lacului cu hidrobiciclete, şi unui ştrand. Şi amenajarea cursului Râului Târgului cu pontoane şi terase pentru agreement. Mai visează cineva ca mine? Aştept sugestii….”
Acestea chiar au apărut:
=Ortansa Birthelmer: Şi eu doresc la fel!
=Dragomir Mariana: Oare, domnul primar şi consilierii au timp să citească această postare cu sugestii foarte bune, poate, se va încerca ceva de acest gen, cel puţin de la anul. I-ar trebui domnului primar un consilier personal cu aşa idei.
=François Bochot: Ce idei, “să deschidă bine ochii pe unde trece” şi să mai întrebe şi opiniile oamenilor, căci de aceea l-au ales!
=Valentin Valentin: Sunt un bucureştean care iubeşte acest oraş şi care, de cinci ani, îl vizitează periodic şi aş dori ca noua administraţie să facă ceva pentru acest oraş, care se degradează pe zi ce trece.
=Trică Ştefan: Poate ar fi nevoie de nişte oameni oneşti ca Spirache din “Titanic Vals”!
=Lucian Gava: Iluzii, domnilor, iluzii!
=Petruţa Sârbu: Un oraş foarte frumos.
=Ella Estera: Îmi aduc aminte de copilărie, când mă duceau părinţii mei pe Bulevardul „Pardon”, după care opream în parcul (îmi cer scuze), dar cred că se numea “Regele Carol”, da, de Sfântul Ilie e ziua oraşului Câmpulung. Eram fascinată, îmi arătau magazinul vestitului pălărier Măgearu (Titanic Vals…), îmi povesteau de istoria oraşului… ce frumos era… Câteodată, se întâmplă să iau parte la evenimentele Zilei Oraşului, când merg la tatăl meu. Anul acesta, voi veni după eveniment. La mulţi ani! şi să arate mereu ca în timpurile vechi (adică curat şi îngrijit).
=Neluţu Souca: Îmi place oraşul Câmpulung Muscel, pentru că acolo am făcut profesionala de mecanici auto.
=Magdalena Truşcă: Cât de frumos ar fi! Dar, oare, îi mai pasă cuiva din cei care conduc acum această urbe, odată Capitala Ţării Româneşti, căci celor de până acum…, să reînvie frumuseţile acestui oraş, istoria şi cultura lui!? Urmează să vedem, dar… tare mă-ndoiesc! Îmi pare rău, dar sunt dezamăgit şi pesimistă.
=Nico Sutu: Păi, deocamdată Grădina Publică e distrusă, numai beton de ţi se-ntoarce stomacul pe dos, au dispărut o parte dintre statui, bulevardul e praf, Parcul Kretzulescu nu se simte nici el mai bine, pe colţ s-a ridicat (cred că fără autorizaţie) o hidoasă clădire hibrid (notariate, magazine şi naiba mai ştie ce), fix în mijlocul drumului, la Primărie îţi rupi picioarele în plăcile sparte. Iar, ca spirit al oraşului, Bărăţia e praf (aţi intrat în ultimul timp în sărmana biserică?), sunt tot felul de descălecători mucioşi (la propriu şi figurat), cu maşini de fiţe, dar numai cu băşini în cap, iar primarii sunt doar cu ochii pe furat.
=Cristiana Calangiu: Aşa arată o culme de rufe în centrul oraşului, strada Emilian Paveliu, aproape de Şcoala „Oprea Iorgulescu”, cu chiloţii în bătaia vântului, fără pic de ruşine!
=Cristina Sori: Ar fi frumos. Din păcate, voinţa oamenilor simpli nu face doi bani! Voinţa politică dictează. Şi, după cum ştim, aceasta e şi ea condusă de „alte interese”!
=Ciurea Constantin: Visul vostru îndreptăţit nu-l puteţi realiza decât venind 99% din voi la vot şi votând oameni drepţi şi cinstiţi. Eu jur că în Câmpulung sunt astfel de oameni.
=Doina Mihai: Acei oameni drepţi şi cinstiţi ai Câmpulungului ar trebui să se organizeze într-o asociaţie: Partidul „Adevăratul Câmpulung”, format din oameni curaţi, care nu au mai făcut parte din partidele corupte! Haideţi, iubitori ai Câmpulugului, să salvăm acest minunat oraş istoric, cu un pitoresc aparte şi să-i redăm frumuseţea şi valoarea de altădată!
=Magdalena Florea: Nu cred că doar în vremurile de mult apuse au fost oameni deosebiţi. Şi în vremurile noastre sunt şi trebuie scoşi în faţă. Au fost generaţii care au trăit vremuri în care iniţiativa nu era admisă. Avem conducători buni sau răi tot din vina noastră, a tuturor. Toate initiaţivele societăţii se iau cu uşile închise. Unde este consultarea populară? Orice proiect important pentru o anumită comunitate să fie aprobat prin dezbatere publică. Populaţia este chemată doar la vot la fiecare patru ani. De ce o mână de oameni fac ce vor, fără să dea socoteală?
=Gabriela Tănase: Iubesc Câmpulungul, a fost căminul meu pentru 20 de ani, aici am cunoscut oameni minunaţi de care suntem legaţi pe viaţă, sufăr când văd ce mult a decăzut, incredibil.
=Jeanine Ionescu: Sunt idei excelente, care, dacă ar fi puse în practică, ar mai schimba faţa oraşului.
=Carol Szechely: Poate împărtăşesc în mare ideile de refacere a faţadelor clădirilor aşa cum le ştiam din anii 1955 – 1956! Nu pot să fiu de acord cu scoaterea bâlciului de Sfântul Ilie, care, în general, anima tot ţinutul şi îl îmbrăca de sărbătoare! Vedeai ţărani îmbrăcaţi dumnezeieşte în haine cum rar mai poţi vedea azi! Pentru mine, bâlciul făcea parte din emblema oraşului şi să nu uitaţi că populaţia de la sate are nevoie şi ea de destindere! Să nu vă îndepărtaţi prea tare de sat şi nu uitaţi că încă azi majoritatea populaţiei încă este rurală!
=Steliana Şain: Frumos vis, din păcate, doar un vis.
=Ionela Sulimovschi: O poveste frumoasă. Păcat că va rămâne doar o poveste.
=Vladislav Bubone: Este un oraş cu istorie, păcat că a ajuns ca o comună cu blocuri, s-a stricat mai totul, nu se investeşte nimic, aici la noi doar se strică.
=Ion Ghiţulescu: Cred că ştiu Câmpulungul cu mult înaintea dumneavoastră… mama e din Valea Mare Pravaţ, la 5 km de oraş. Toate vacanţele acolo le făceam, veneam des la oraş pentru plimbări, cumpărături din piaţă sau o prăjitură la cofetaria de pe bulevard. Îmi e drag oraşul, dar şi zona cu Nămăeşti, cu Mateiaş, cu mausoleul şi cu „cea mai frumoasă privelişte din ţară” (o spune academicianul Ion Simionescu în Pitorescul României). Dincolo de Mateiaş se deschide Valea Dâmboviţei, cu Dragoslavele, Dâmbovicioara, Rucăr şi Piatra Craiului.
=Cristi Băjan: Frumos…
=George Ogrezeanu: Vise.
=Andrei Guran: Frumos orăşel, zone cu vechi tradiţii de laudă pentru români, dar lipsa de locuri de muncă în prezent… S-ar putea face multe lucruri benefice pentru noi toţi, acolo.
=Negoescu Ion Daniel: La mulţi ani, Câmpulung Muscel şi musceleni! Aveţi încredere şi răbdare cu noul primar, Liviu Ţâroiu, va face multe, dar nu pe moment. Succes, domnule primar!
=Alexandra Aron: E un vis frumos, mulţumesc pentru împărtăşirea lui, citind m-am simţit acolo. Cu siguranţă, pe măsură ce din ce în ce mai mulţi vor împărtăşi şi vor simţi astfel de variante, distanţa dintre el şi realitate se va micşora considerabil până ce visul se va suprapune cu realitatea.
=Mihai Mihaiu: Bine că anul acesta s-a renunţat la ţigănia de pe bulevard. Felicitări primarului!
=Gigi Barbu: Unde industrie nu e, nimic nu e.
=Corina Bucur: Un vis frumos, dă, Doamne, să se împlinească!
=Angelica Zamfir: Nu am mai văzut de mult maşina care spală oraşul, împrospăta aerul, Grădina Publică nu mai arată la fel. E un oraş trist ca noi toţi! În afară de comerţ, nu mai poţi face nimic! Tinerii se blochează în faţa calculatoarelor, nu au timp pentru alte activităţi! După terminarea liceului, pleacă majoritatea, rămân doar bătrânii!
=Gigi Tătaru: Am rămas cu impresii frumoase din timpul serviciului militar, când am cunoscut oraşul, împrejurimile şi localnicii. Cochetul orăşel merită o şansă dupa ce i s-a furat bijuteria, ARO.
=Vişinoiu Gabriela: Sincer, mi-ar bucura sufletul să se întâmple aşa ceva. Precum un basm ar prinde viaţă, iar mulţi dintre noi am deveni, în inimă, din nou copii!
=Mariana Ion Xidarakou: Oraşul ăsta parcă este uitat de Dumnezeu… Cât timp trebuie să mai treacă să uitaţi trecutul?
=Narcis Popescu: Cum e turcu, şi pistolul!
=Irina Anca Gheorghe: Câmpulungul nu mai are nimic din farmecul oraşului de odinioară. Cei care s-au perindat la conducerea acestui oraş inedit nu au făcut decât să fie preocupaţi de cu totul altceva şi nu de soarta lui şi a locuitorilor săi. În aceste zile, în care oraşul ar trebui să fie în sărbătoare, centrul este dominat de fumul de la grătare şi de ţiganii care parcă stăpânesc oraşul. Pe an ce trece, lucrurile se depreciază şi autorităţile locale parcă sunt surde, mute şi oarbe. Păcat de frumuseţea acestui oraş şi de oamenii care locuiesc aici…
=Grigore Stan: Trăiască Câmpulung!
=Constantin Nicu: Iubesc Muscelul atât pentru frumuseţea locurilor, dar şi a oamenilor! Nu pot să nu reamintesc oamenii de mare valoare ce au originile în Muscel şi care au contribuit la formarea României Mari!
=Gina Bot: Oriunde în ţara asta vedem lume amărâtă, azi chiar am trecut prin Câmpulung şi era un mic târg cu de toate, dar lume puţină, mâncau îngheţată, se mai uitau un pic şi plecau. Dacă lumea este săracă, a uitat să se mai bucure, nu mai sunt agitaţia şi aglomeraţia de altădată. Mare păcat că oamenii nu se mai bucură, au uitat cum este să fii fericit. Noi românii nu eram aşa. Va trebui să învăţăm să ne bucurăm!
=Tenea Sanda: V-aş angaja imediat consilier local!”