Năstase şi miniştrii săi – secretarul general al Guvernului, Petru Şerban Mihăilescu, ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, ministrul Finanţelor Publice, Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Tineretului şi Sportului, Georgiu Gingăraş, ministrul delegat în domeniul cercetării, Şerban Valeca, însoţiţi de secretarul general al PSD, Cosmin Guşă – au ajuns la ARO, pe 28 septembrie 2001, la ora 17.30. Ei au fost întâmpinaţi de primarul de atunci, George Bălan, viceprimarul Gheorghe Sârbu, preşedintele Consiliului de Administraţie, Vasile Râpea, directorul general Aurel Dordea, directorul de producţie Cristi Nicolescu, directorul tehnic Sergiu Marcu, directorul economic Niculae Enoiu, membri ai Consiliului de Administraţie, consilierii locali Maria Cotenescu, Eugeniu Bercu, Liviu Ţâroiu, Ion Ciortan, Cornel Oancea, directorii de la societăţile desprinse din ARO, Gheorghe Voinescu, Adrian Mercan, Iosif Rusu, Ion Gulie, directori de societăţi comerciale şi instituţii, printre care Ion Ciurea (BRD), Petre Cotenescu (IATSA ARO), Ion Grigore Stănescu (Spital), liderii de sindicat Gheorghe Bucşoiu, Gheorghe Apostu şi Ion Cotescu, protopopul de Muscel Eugeniu Matei şi alţii.
Înainte de punctul final al vizitei sale în Argeş, Câmpulungul, unde Melana îşi dăduse sfârşitul de vreo trei ani, iar ARO se pregătea s-o urmeze, premierul precizase pentru presă, la alt obiectiv inspectat, Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni, ce-l interesa (la nivel declarativ) la Câmpulung: „(…) În continuare, vom merge la ARO, la Câmpulung, unde, aşa cum ştiţi, Guvernul a dat un sprijin deosebit de serios prin cele aproape 200 de maşini comandate pentru transport elevi. Vor fi şi alte comenzi care, de fapt, vor întregi ceea ce este, până la urmă, şi o necesitate socială, într-un context mai larg, şi o necesitate economică. S-a dat un exemplu, care sunt convins că va fi urmat fie de instituţii ale statului, fie de componente ale administraţiei locale. O altă temă pe care o vom aborda în judeţ este situaţia de la Grulen, unde este în conservare o capacitate de producţie de granule de polietilenă şi pe care, împreună cu Petrom şi Ministerul Industriei şi Resurselor, dorim să o repornim, deoarece consumăm peste 50 de milioane de dolari pentru importul de astfel de granule. Este păcat, având resursele necesare în ţară, infrastructura necesară, să nu avem în vedere repornirea unei astfel de capacităţi. (…).”
„ARO nu mai are pierderi!”
La încheierea vizitei la ARO, unde Năstase şi ai lui au fost întâmpinaţi de puhoiul de muncitori, care aşteptau să le fie alimentată speranţa cu alte promisiuni de contracte, directorul general Aurel Dordea a prezentat delegaţiei guvernamentale câteva date despre uzină şi activitatea acesteia. El a precizat că: „Prioritatea noastră este creşterea producţiei. Dacă până în septembrie (n.r. 2001), s-a realizat o medie de 160 de automobile pe lună, septembrie este prima lună în care societatea noastră ajunge la situaţia în care cheltuielile sunt egalate de venituri, montând 240 de automobile pe roţi. Faţă de o producţie marfă de 28 de miliarde de lei în ianuarie, în septembrie avem o producţie marfă de 75 de miliarde de lei, care reprezintă pragul de rentabilitate a uzinei. Suntem pregătiţi ca, până la sfârşitul anului, să menţinem acest prag, să-l depăşim chiar, programul nostru pentru luna octombrie fiind de 300 de automobile. Acest program îl vom menţine şi în noiembrie, şi decembrie. Faţă de anul trecut, anul acesta, vom realiza o creştere cu 34% a numărului de automobile fabricate. Pentru anul 2002, noi ne-am propus să creştem producţia peste planul de rentabilitate, în aşa fel încât societatea să devină atractivă unor eventuali investitori. Gândul nostru tot acolo este, la privatizarea societăţii, privatizare care să se facă cu un constructor de automobile, pentru că noi ştim să producem automobile de teren. Suntem pregătiţi, şi ca muncitori, şi ca oameni cu pregătire superioară, pentru a face automobile şi vrem să demonstrăm că putem fi o societate către care investitorii să-şi îndrepte atenţia, pentru că niciun investitor nu vine la o societate cu pierderi. Deci vrem să demonstrăm că putem fi pe plus.”
Directorul Dordea a mulţumit Guvernului, prim-ministrului în special, pentru sprijinul acordat uzinei: „În acest moment, am creat o stare de normalitate în Câmpulung, iar pentru aceasta vrem să vă mulţumim, pentru că a fost creată de contractul pe care l-am obţinut de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Aş vrea să mulţumesc şi domnilor miniştri care şi-au aplecat urechile la rugăminţile noastre, domnilor parlamentari de Argeş care au manifestat încredere faţă de echipa care în acest moment conduce societatea şi să vă asigurăm că vom face tot ce putem ca această societate să trăiască ca o societate constructoare de automobile!”.
Liderul Ion Cotescu a înmânat o diplomă pentru premierul Năstase
În timpul discursului pe care l-a rostit la ARO, prim-ministrul Adrian Năstase a fost deseori întrerupt de aplauze. Într-una dintre aceste pauze, liderul Sindicatului Solidaritatea ARO, Ion Cotescu, s-a apropiat de premier şi i-a înmânat o diplomă pe care erau reproduse cele două modele de automobile ARO pentru transportul şcolarilor. „Domnule prim-ministru, vă rog să primiţi recunoştinţa salariaţilor de la ARO, în primul rând, pentru programul pe care l-aţi lansat dumneavoastră, „Fabricat în România”, pentru că acest program a relansat maşina ARO.”, au fost spusele liderului Cotescu, care a dat apoi mâna cu prim-ministrul.
„Petrom trebuie să investească în Grulen!”
Ultimul obiectiv vizitat de guvernanţi a fost Grulen. Directorii Sergiu Beşleagă şi Ion Stroe, lichidatorul Ion Savu, foştii directori Gheorghe Banu, Ion Cotescu, directorul general al SNP Petrom, Gheorghe Popa, directorul general de la Arpechim S.A., Mihai Georgescu, au întâmpinat delegaţia guvernamentală, în aplauzele celor câteva zeci de angajaţi ai combinatului. În sala de protocol au fost purtate discuţii legate de posibilitatea ca Petrom să preia Grulen şi să investească pentru retehnologizare, ajungându-se la producerea de granule de uz alimentar. Nu a fost lansată o dată exactă la care urma să se cunoască rezultatul analizelor asupra încheierii acestei afaceri, dar toţi miniştrii au aflat că acest lucru va fi benefic nu numai pentru Câmpulung (s-ar fi putut angaja la Grulen în jur de 800 de persoane), dar şi pentru economia românească, evitându-se importuri anuale în valoare de 50 de milioane de dolari.
Ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ne-a declarat, la acel moment, că existau mari şanse ca Grulen să fie repornită: „Trebuie să înţelegem efortul foarte mare care trebuie făcut pentru punerea la punct a acestei societăţi. În fond, este vorba de granule amorfe, care trebuie trecute în granule cristaline, care sunt folosite la PET-urile alimentare. Pe de o parte, există o linie cu o capacitade de 15.000 tone, din câte ţin eu minte, care ar putea fi folosită pentru granule amorfe şi pusă în funcţiune, iar, în locul celor două linii de fibre, trebuie instalate anumite utilaje de policondensare, care să permită modificarea tehnologică şi mărirea capacităţii undeva la 80.000 de tone. Problema care se va pune, din punct de vedere al Petrom-ului, este să vedem dacă DMT-ul este produs în cantitate suficientă sau va trebui să mergem la import, iar, pe de altă parte, trebuie să se aibă în vedere şi modernizările care vor avea loc în cadrul Petrom-ului, pentru producerea acidului tereftalic, deci, să se ajungă la producerea acestor granule de la DMT la acid tereftalic, care reduce costurile cu mai mult de 20%. Vom analiza care este stadiul acestor instalaţii şi, efectiv, posibilităţile pe care le va avea Petrom pentru repunerea în funcţiune a acestei capacităţi. Trebuie ca Institutul de specialitate din Ploieşti să îşi spună cuvântul faţă de această investiţie. Eu cred, totuşi, că există această şansă ca Grulen să poată fi repornită.”
„O vizită importantă pentru Câmpulung”
„Scopul principal al vizitei premierului Adrian Năstase în judeţul Argeş a fost municipiul Câmpulung Muscel!”, a declarat deputatul Gheorghe Marin, după eveniment. „Impresia generală a fost bună. Guvernanţii care au venit la ARO, inclusiv prim-ministrul, s-au convins că, dincolo de ajutorul solicitat, există şi preocupare din partea conducerii societăţii, a muncitorilor pentru redresare.” Concluzia momentului: ARO putea primi sprijin, pentru că uzina însăşi dorea să se ajute. „Nu poate fi decât benefic faptul că la Câmpulung a venit o delegaţie guvernamentală mare, pentru că, astfel, miniştrii au cunoscut realitatea la faţa locului, preocupările existente la ARO şi Grulen!”, a apreciat deputatul Marin.
Sunt de prisos comentariile pe marginea declaraţiilor prezentate în acest material.