18 aprilie, primul termen al recursului declanşat de Ţâroiu împotriva hotărârii Tribunalului Argeş, care l-a lăsat (teoretic) fără funcţie, termen fixat la o distanţă de cinci luni şi o săptămână de la depunerea lui la Curtea de Apel! Ne facem inimă rea a comenta cum funcţionează un sistem păcătos, în care termenul „urgenţă”, prevăzut chiar de Legea contenciosului administrativ, este pentru păcălici. În schimb, reclamantul are nişte urgenţe reale pe finalul unui mandat cu care şi-a „siluit” concetăţenii, care nu l-au vrut de primar. Dacă îl voiau, îl alegeau când a candidat. Sperăm ca alegătorii să nu-şi fi schimbat opţiunea avută în 2008 şi să-i ofere social-democratului acelaşi meritat loc III. De preferat, din coadă. Ca răsplată pentru demonstraţia de leşinare după putere, cu care ne torturează din 22 decembrie 2014, ziua în care, dacă ar fi avut obraz, părăsea Primăria.
Urgenţa finalului de carieră la vârful administraţiei publice locale o reprezintă „Kretzulescu”. Ce bacterii o fi lăsat în urma lui primarul artist în bolovani, că boala s-a luat şi la Ţâroiu! Dacă Andrei visa turişti, Excelenţe din Capitală şi din afară şi sindrofii a căror gazdă purtătoare de microfon şi vrăjeli era el – nici nu trebuie să puneţi la îndoială că socializarea, mondenităţile şi evenimentele cu public în faţa căruia să se dea mare erau pasiunea lui şi scopul păguboaselor promovări turistice – în schimb, Ţâroiu visează licitaţii.
Ca să ţină licitaţii, trebuia să deblocheze „bolovanul” pe care n-a mai apucat să-l spoiască Andrei, obţinând semnătura partenerului, adică a Ministerului Dezvoltării, pe contractul de reziliere. Odată cu rezilierea, înapoiem şi banii pe care finanţatorul a avut neinspiraţia să-i returneze unor neisprăviţi. Aşadar, ca să continue proiectul, care va costa de acum înainte peste 400 de miliarde (sumă care va nenoroci bugetul local şi Câmpulungul care nu-şi permit asemenea extravaganţe sinucigaşe), trebuiau îndeplinite aceste formalităţi la Bucureşti. Liberalii îl suspectează pe Ţâroiu că el a avut iniţiativa de a scrie la minister, ai cărui hârţogari numai de grija proiectului ratat de la Câmpulung nu puteau dormi. Deci, Ţâroiu le-a solicitat să îngroape oficial colaborarea, că dăm banii înapoi şi ne încheiem socotelile.
Corespondenţa a continuat cu adresa expediată de la Bucureşti la Câmpulung, prin care ministerul cerea aleşilor noştri fix ce voia Ţâroiu: rezilierea şi restituirea zecilor de miliarde. Sub pretextul că s-a primit această hârtie de la partenerul care a finanţat „Armaghedonul” reabilitării urbane (primită de două săptămâni), vicele a strecurat-o hoţeşte pe ordinea de zi a unei şedinţe de îndată, ştiind că astfel de întruniri nu sunt servite de consilieri. Ca dovadă că nu lucrează cinstit, la întrunirea din 25 februarie, când ţidula „incendiară” se afla în Primărie, pseudo-primarul n-a zis nimic despre existenţa ei. Măcar cu titlu de informare, dacă n-a putut să facă proiectul de hotărâre pentru acea ordinară. În schimb, pentru extraordinara de miercuri, tot de pe o zi pe alta s-a acţionat: raportul vicelui făcut pe 8 martie pentru dezbaterea din 9 martie, de parcă n-ar fi vrut să afle nimeni secretul bine păstrat în doi. Chiar în ziua şedinţei, când a fost întrebat de un coleg ce este pe ordinea de zi, întrucât documentaţia nu fusese expediată în e-mail-ul consilierilor, Ţâroiu a îngăimat ceva despre rectificarea bugetului. Nimic despre subiectul exploziv, cu care aleşii s-au trezit în faţă cu două ceasuri înainte de şedinţă.
Să vedeţi manieră de a convoca Consiliul la Primărie! Tipul însărcinat cu expedierea proiectelor de hotărâri, operaţiune care se face prin intermediul poştei electronice de când legiuitorii locali au fost dotaţi cu tablete, le transmite documentaţia şi gata. Cine se uită, bine, cine nu, se uită ca viţelul la poarta nouă când au loc discuţiile. Cam aşa s-au prezentat destinatarii mesajului cu materialul completat, la ordinul lui Ţâroiu, cu „Kretzulescu” cel reziliat. Aleşii s-au plâns, o dată, că nu sunt avertizaţi, printr-un apel telefonic, să-şi verifice e-mail-ul, ca să aibă habar de propunerile Executivului, a doua oară, că, primindu-le cu o oră-două înainte să vină la Primărie, n-au timp să le lectureze. De data aceasta, n-au avut ce să lectureze, fiindcă Ţâroiu a avut grijă să nu primească mare lucru. Secretomania l-a costat o amânare, dar colegii i-au făcut favorul de a fixa următoarea întâlnire cu o zi înainte de deplasarea vicelui la minister, pentru „negocieri”. Ce-o negocia, numai el ştie, de vreme ce ministerul a spus clar ce vrea: 61,5 miliarde înapoi în 15 zile de la semnarea contractului de reziliere.
Ca să se dea lovit, în încercarea de a cuceri cu apariţia televizată în direct măcar două-trei octogenare tari de urechi, Ţâroiu, cu epiderma catran, neaşteptându-se la eşec, i-a învinuit pe liberali că, din cauza lor, nu deschide parcurile. Are „şcoală” PSD-istul. Vedem la vară cu cât trece clasa.
Articolul următor