Deocamdată, hotărârea a picat, dar mai există o şansă la şedinţa de la sfârşitul lunii ianuarie
La niciun an de când ocupă un loc în Consiliul Local, revoluţionarul Marian Vlad, un politician din categoria celor umblăreţi pe mai multe trasee, a iniţiat un proiect de hotărâre în avantajul său şi al colegilor de „suferinţă” în decembrie 1989, grupaţi în asociaţia condusă de Sergiu Cicu. Ca şi când n-ar fi fost o nedreptate suficient de mare că o grămadă de inşi au încasat o grămadă de bani pentru falsa revoluţie de la Câmpulung, limitată la o debandadă în Primărie, Vlad răsuceşte cuţitul în rana alegătorilor peste care n-au picat „plăcinte” din cer cu o propunere de hotărâre locală de-a dreptul nesimţită. Încă un exemplu că n-am exagerat cu nimic când am afirmat că municipiul este condus de o gloată de „fripturişti”, cu saliva târâş pe piept când visează la un nou mandat, s-a consumat miercuri, 6 ianuarie 2016, când în mapa de urgenţe a consilierilor locali, ce au necesitat o întrunire de îndată, s-a strecurat un material revoltător. O insultă la adresa câmpulungenilor care muncesc, în cea mai mare parte a cazurilor, pe un salariu insuficient, din care trăiesc şi plătesc ceea ce datorează statului.
Revoluţionarul Marian Vlad, posesor al unui CV politic ce justifică eticheta de „traseist”, a cooptat alte două valori nepreţuite din componenţa Consiliului Local, împreună cu care a „clocit” o normă locală imorală, sub acoperirea Codului Fiscal. Susţinut de Marin Ciobanu, un necunoscut aterizat din întâmplare în Consiliu, care şi-a protejat la maximum coardele vocale timp de patru ani, şi de septuagenarul Ion Dumitraşcu, patronul de prăvălie cu certificat pentru merite deosebite vrea facilităţi de la colegi! Pentru tovarăşii care s-au jertfit la revoluţia din decembrie din Câmpulung!
Mai precis, insul a cerut Consiliului Local să aprobe facilităţi constând în scutirea impozitului/taxei pe clădiri şi pe terenurile aferente clădirii de domiciliu şi/sau alte terenuri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute de “Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987”. Iată de ce-i ţâţâia „târtiţa” fostului PNG-ist, care s-a ciorovăit cu Ţăranu, ca două ţaţe, pe care l-a lăsat fără carnetul de partid, ca să poată să-i ia locul de consilier local, cu câteva luni înainte de încheierea mandatului 2008-2012.
Câtă grijă la secretarul revoluţionar Nicolae Ghinea de a supune dezbaterii aleşilor un material înregistrat la Primărie în ziua şedinţei de îndată!
Cei trei consilieri locali, pe care, cu inspiraţie din partea alegătorilor, nu-i vom mai avea la conducerea municipiului în următorul mandat, au întocmit o expunere de motive înregistrată la Primărie chiar în ziua şedinţei de Consiliu Local de îndată! Ca să vă imaginaţi cât de tare „ardea” acest subiect pentru municipalitatea condusă de politicieni, care au nevoie de voturi şi din piatră seacă, în ziua în care a fost depus răvaşul la Primărie, în aceeaşi zi s-au şi mobilizat serviciile implicate în întocmirea materialelor de şedinţă! Emiliea Ilie, şefa Serviciului Juridic, a redactat rapid raportul şi procedura de acordare a scutirilor, secretarul Nicolae Ghinea, revoluţionar şi el, a făcut proiectul de hotărâre, susţinut de fragmente din lege, ca aleşii să fie convinşi că fac ceea ce este corect faţă de revoluţionarii care au înfruntat gloanţele şi sistemul comunisto-securist la Câmpulung!
Nimeni nu se opune ca scutirea de impozite şi taxe pe clădiri şi terenuri să fie acordată urmaşilor câmpulungenilor care au murit ori care au fost răniţi în timpul evenimentelor tragice de acum 26 de ani. Dar nu este moral ca, după ani în care au încasat indemnizaţii grase, pentru meritul de a fi orăcăit în Primărie, la Revoluţie, „luptătorii”, cărora nici vântul nu le-a clintit vreun fir de păr, să fie scutiţi de dările pe care noi toţi ceilalţi suntem obligaţi să le achităm.
Independentul şi cei doi liberali şi-au argumentat demersul prin faptul că există persoane din rândul celor recunoscute de lege care au depus cereri la Primărie, pentru a beneficia de facilitatea prevăzută de Codul Fiscal. Însă doar Consiliul Local putea aproba acordarea ei persoanelor stabilite clar de lege: persoanele care au calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, adică Luptător Rănit, Luptător Reţinut, Luptător cu Rol Determinant, Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, şi care deţin în proprietate clădiri şi terenuri beneficiază de scutire la plata impozitului pentru respectivele imobile.
După Ghinea, hotărârea de scutire a revoluţionarilor este „logică, normală şi ar trebui să fie şi legală”
Votul favorabil spre care ţinteau liberalii şi „remorca” independentă a fost năruit de pesedista Maria Cotenescu şi de Lucian Ionescu, de la PNL. Dar şi de cei care respectă cu sfinţenie obiceiul de a lipsi la şedinţele de îndată: Anca Dumitrescu (care a apărut cu foarte mare întârziere, după ce s-a epuizat ordinea de zi), Emilian David, Nicolae Dumitrescu, George Bălan, Dan Şipoteanu, Ionică Udrea. Din cauza absenţilor, cvorumul chinuit întrunit pentru a se ţine şedinţa nu era o garanţie şi pentru trecerea proiectelor de hotărâre în caz că un singur ales dintre cei prezenţi se abţinea sau vota împotrivă. Exact asta s-a întâmplat cu scutirile pentru revoluţionari, faţă de care s-au abţinut Lucian Ionescu şi Maria Cotenescu. Aceasta din urmă a zădărnicit propunerea liberalilor, aliaţi, de data aceasta, cu secretarul Nicolae Ghinea, prin faptul că tema – taxele şi impozitele, cu regulamentele de scutire aferente – s-a discutat la trei şedinţe de Consiliu Local, în noiembrie şi decembrie. „Nu putem ca, la început de an, să dăm nişte scutiri pentru anul 2016. Întotdeauna se discută cu un an înainte pentru anul următor.”, a justificat PSD-ista incorectitudinea cerinţei.
Revoluţionarul Nicolae Ghinea, care a avizat pentru legalitate proiectul de hotărâre iniţiat de alt revoluţionar (care n-ar fi într-o situaţie de incompatibilitate, chipurile, deoarece cazurile de scutiţi se aprobă nominal, iar ei, probabil, nu vor cere scutiri), s-a folosit de un text de lege care prevede că: „Scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care deţin documente justificative emise până la data de 31 decembrie 2015 şi care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie 2016 inclusiv.” Fără a o convinge pe Maria Cotenescu, potrivit căreia, prin invocarea fragmentului din lege, se dorea a se crea presupunerea că scutirile au fost aprobate de Consiliul Local. „Dar la noi n-au fost trecute prin Consiliul Local. Nu am nimic cu dânşii, dar ar fi trebuit să vină ca să le discutăm în Consiliu. Încălcăm legea.”, a continuat aceasta.
După secretar, era treaba Prefecturii să verifice dacă hotărârea era sau nu legală. După el, era „logică, normală şi ar trebui să fie şi legală. Deocamdată, nu stabilim nici taxe, nici impozite. Este o facilitate şi putem veni cu o completare la o hotărâre prin care am stabilit facilităţile. Dacă se va adopta această hotărâre, va intra pe circuit şi vom vedea dacă la controlul legalităţii actelor făcut de către Prefectură argumentele invocate de noi vor rămâne sau nu în picioare.”
Vlad, unul dintre iniţiatori, a umblat la sensibilitatea colegilor, reamintindu-le că 22 decembrie a fost declarată Ziua Revoluţiei şi a Libertăţii. „Aceşti oameni care vor beneficia de scutirile care sunt infime, pe unii dintre ei cred că-i cunoaşteţi, sunt vai de steaua lor! Vremea a trecut peste ei mai mult decât peste noi. Mai sunt foarte puţini care ne aduc aminte ce eram în 22 decembrie, când, dacă se întorcea regimul, erau primii puşi la zid. Atât de puţin ne cer, încât eu zic să fim de acord.”, a stors lacrimi revoluţionarul, mai puţin lui Lucian Ionescu şi Mariei Cotenescu, din cauza cărora propunerea de scutire a picat. Deocamdată.