Victoria năucitoare a Elenei Lasconi în alegerile locale cu un scor istoric de 70% are, cu toată priza ei la electorat, puternice accente de vot anti-PNL şi anti-PSD. În 2020, a funcţionat covârşitor emoţia declanşată de un mesaj nemaiauzit din partea unui candidat şi de prezenţa ei insistentă pe străzile Câmpulungului, model copiat, în 2024, de adversarii politici. La această tură de alegeri, n-a fost emoţie cât a fost sancţiunea alegătorilor aplicată PNL şi PSD pentru „îngroparea” Câmpulungului cât s-au aflat la putere. PNL a continuat să-l „îngroape” şi când a început să se mişte ceva în municipiu: amenajarea Bulevardului „Pardon” şi construcţia blocului social din Grui, investiţii a căror oprire este „opera” liberalilor.
PNL-iştii au sabotat, votanţii i-au „amendat”. În cazul PSD, care, la Consiliul Local, şi-a menţinut rezultatul din 2020, când a avut primarul în funcţie, beleaua a reprezentat-o candidatul ales parcă într-un moment de rătăcire colectivă a social-democraţilor. Şi dacă îi făceau o ofertă lui Zichil, băiatul acela care a lăsat perplex oraşul cu „negura” logicii împrăştiate pe mai multe cărări, obţineau acelaşi scor ca al lui Georgel Mădulărea. Care, în nicio declaraţie publică, nu s-a exprimat ca un viitor primar, ci ca un umil ocupant al unui loc în Consiliul Local. Unde are şanse de lider de opoziţie tot atâtea câte a avut şi ca primar. Intuim de acum că bietul Mădulărea nu va fi o voce în Consiliul Local, ci va intra la „şi alţii”, dar recompensaţi cu indemnizaţie.
- Scor fără precedent, fără o campanie susţinută şi fără acţiune din partea lui Răuţoiu, a ADP-ului şi a Poliţiei Locale
Elena Lasconi şi-a zdrobit, să le spunem, rivalii – deşi, niciun moment, n-au fost o ameninţare pentru ea -, în condiţiile în care probleme fără precedent la Primăria Câmpulung au împiedicat-o să-şi facă campanie electorală. Fix în luna mai, au venit în inspecţie echipe de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice al Inspectoratului de Poliţie Judeţeană Argeş şi ANAF – Corpul de inspecţie economico-financiară al Ministerului de Finanţe. Primul control a vizat proiectele cu finanţare ale Primăriei, nevoită să predea un „munte” de documentaţie, iar al doilea, cel de la Finanţe, produs de onomastica Elenei Lasconi, pe 21 mai, a vizat plăţile efectuate pentru Bulevardul „Pardon”.
O fi fost şi aceasta o strategie clocită din disperare de contraoferta politică taxată, într-un final, de electorat: să-i trimită controale din partea unor instituţii care abia acum au aflat drumul spre Câmpulung, pentru a o ţine ocupată în lunile dinaintea alegerilor. Şi chiar a fost ocupată cu verificări în premieră, dar şi cu dificultăţile pricinuite de constructorul care are pe mână lucrările Câmpulungului.
Muncitorii lui Răuţoiu, executantul celor cinci parcuri şi al celor şase scuaruri şi intersecţii din „Piaţa Neacşu”, au fost invizibili în perioada în care Primăria trebuia să iasă bine în ochii alegătorilor. Afaceristul are contractele câştigate încă din 2022 şi, nici după doi ani, nu le-a finalizat. Curios lucru, acelaşi comportament l-au copiat şi ADP-iştii – cei cu salariile mărite -, care au dat-o pe lâncezeală taman în cea mai sensibilă, electoral vorbind, perioadă. Am intrat în alegeri cu oraşul plin de mizerie şi buruieni netăiate. Poliţia Locală, la fel. Ce era ea încremenită de fel, dar în campanie i-a lovit o rigiditate profesională de la cap la coadă.
Şi cu toate aceste frâne, Elena Lasconi a câştigat Primăria cu 70% şi 11 locuri în Consiliul Local, merit care îi aparţine în totalitate. Fără o campanie electorală intensivă, ea fiind mai mult absentă din văzul alegătorilor. Şi fără un sprijin din partea colaboratorilor Răuţoiu, ADP şi Poliţia Locală, care ar fi putut să lucreze – nu s-o „lucreze” – la o imagine pozitivă a primarului, prin prestaţii mulţumitoare pentru votanţi. Dar n-au făcut-o.
N-a afectat-o în vreun fel, dimpotrivă, i-a adus voturi, nici decizia demolării garajelor. Erau 1.700 de titulari de contracte şi membrii familiilor acestora, dintre care o parte, probabil, au ales-o tot pe Lasconi, de vreme ce voturile lor nu s-au regăsit la ceilalţi. Or fi văzut oamenii ce bine este fără taxa anuală pentru o magherniţă în lipsa căreia viaţa tot înainte merge.
- Performanţa la Consiliul Local îi aparţine tot Elenei Lasconi
Precizam în debutul articolului că performanţa extraordinară a Elenei Lasconi, pentru ea, ca primar, şi pentru Consiliul Local, a avut la bază şi un profund vot anti-PNL şi anti-PSD. Astfel poate fi explicată prezenţa de 48,11%, în creştere faţă de 2020, când Elena Lasconi a reuşit să aducă la vot 45% dintre alegători. Regula era ca după un scrutin cu prezenţă bună, cum a fost în 2020, la următoarele alegeri, prezenţa să scadă, pe fondul reducerii numărului populaţiei şi, implicit, al cetăţenilor cu drept de vot. În 2024, numărul cetăţenilor cu drept de vot a fost 28.069, în scădere faţă de 2020, când listele au conţinut 30.018 alegători.
În campania electorală, oponenţii politici au aruncat pe piaţă sloganul avantajării primăriţei de o prezenţă slabă la vot. Cât de mult s-au înşelat! Participarea crescută nu i-a avantajat în niciun caz pe ei, de vreme ce Măgeanu şi Mădulărea împreună au scos o treime din voturile Elenei Lasconi.
Mai precis, 3.289 de voturi (1.842 – Mădulărea, 1.447 – Măgeanu), faţă de 9.203, voturile Elenei Lasconi. La Consiliul Local, în 2024, PSD n-a stat atât de jalnic. Rezultatul din 2024, 2.932 voturi, a fost apropiat celui din 2020, 2.948 voturi, când a intrat în alegeri ca favorit, avându-l pe Liviu Ţâroiu în funcţia de primar. PSD şi-a păstrat cele cinci mandate, câte a scos în urmă cu patru ani, când a pornit în cursă din „pole-position”. Este posibil ca diferenţa de peste 1.000 de voturi între rezultatul PSD şi cel al omului PSD, Georgel Mădulărea, să aibă explicaţia în faptul că unii dintre alegători au pus ştampila pe PSD la Consiliul Local şi pe Elena Lasconi la primar.
PNL, în schimb, s-a dus la fund cu superstarul Măgeanu, pierzând 1.000 de voturi la Consiliul Local. De la 2.522 de voturi şi patru mandate de consilier local, a ajuns de râsul satului, cu 1.528 de voturi şi două locuri în Consiliul Local.
Tot neaşteptat, dar, de data aceasta, în sens bun, a fost scorul Alianţei Dreapta Unită, care a fost, în fapt, tot scorul Elenei Lasconi. De la 4.092 voturi şi 7 mandate de aleşi, rezultatul din 2020, Elenei Lasconi i-a reuşit, după aceste alegeri, o majoritate de 11 consilieri locali, graţie celor 6.894 voturi obţinute.
Fără ea, USR-iştii nu obţineau, nici după un mandat, mai mult de un loc în Consiliul Local. Avem exemplul PNL, un partid istoric, care, cu toată agitaţia liberalilor pe teren, la tv şi pe Facebook, de-abia au scos două locuri. USR-iştii nu scoteau niciunul fără Elena Lasconi.
Creşterea spectaculoasă cu 3.000 de voturi în contul USR, parte a Dreptei Unite, a fost efectul apelului repetat insistent de Elena Lasconi, şi pe teren, şi în declaraţiile publice, de a i se asigura prin vot o majoritate în Consiliul Local, pentru a putea lucra în pace în acest mandat. “E.M.”