4.6 C
Campulung Muscel
07/12/2022

Musceleni, agenţi ai Poliţiei Politice comuniste

Deţinătorii de certificate de revoluţionar au fost verificaţi, la cererea Secretariatului General pentru Problemele Revoluţionarilor, dacă au colaborat cu fosta Securitate, iar, pe lângă ei, multe persoane care au candidat la diferite funcţii politice sau au ocupat posturi de conducere în diferite societăţi cu capital de stat. Chiar dacă de-a lungul timpului, înainte de Revoluţia din decembrie 1989, au oferit diferite informaţii, în cele mai frecvente cazuri, despre colegii de serviciu, aceste elemente nu s-au circumscris prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, iar persoanelor care au „ciripit” nu li s-a putut atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii. Au fost şi musceleni care au deţinut diferite funcţii în cadrul Birourilor de Contrainformaţii ale diferitelor Inspectorate Judeţene de Securitate sau unităţi militare. În numărul acesta vă vom prezenta doi musceleni care au deţinut diferite grade şi au fost angajaţi ai Securităţii, fiind declaraţi de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii agenţi ai Poliţiei Politice comuniste.

Gheorghe Stăvaru

    Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a primit o cerere, de la Costică Rad, în 31 ianuarie 2007, prin care se solicitau informaţii despre Gheorghe Stăvaru, privind deconspirarea agenţilor de securitate care au contribuit cu informaţii la completarea dosarelor. În procesul verbal al şedinţei Colegiului C.N.S.A.S., din data de 10 mai 2007, se specifică:
    „Domnul Gheorghe Stăvaru a semnat „Plan de măsuri” în cadrul supravegherii informative a unei persoane semnalate cu „manifestări necorespunzătoare, ascultarea şi colportarea emisiunilor postului de radio „Europa Liberă”, şi cu rude fost condamnate politic”. Se propun următoarele măsuri:
    dirijarea reţelei informative şi folosirea ca „sursă” a unei relaţii apropiate a obiectivului, coleg de serviciu şi membru P.C.R.;
    urmărirea prin reţea informativă a soţiei titularului;
    „deplasarea la Inspectoratul Judeţean Cluj pentru a obţine date actuale cu privire la /…/” ruda titularului;
    realizarea unei măsuri „combinative”, prin care titularul va fi chemat la Biroul de Contrainformaţii, Secţia de Cadre, unde i se vor cere relaţii scrise despre toate aspectele în legătură cu ruda sa /…/chemarea obiectivului la Cluj se va organiza încât să nu se poată deplasa la ruda sa pentru a putea discuta şi să fie obligat să folosească alte mijloace care pot fi controlate de noi. În acest sens, se va folosi sursa „S” (interceptarea convorbirii telefonice) la ruda sa, precum şi filajul;
    se vor lua măsuri T.O. (tehnică operativă) de tip I.C.T. (interceptarea telefonică) şi măsuri „S” (interceptarea corespondenţei);
    „/…/ investigaţii complete despre familia titularului şi a soţiei sale”;
    valorificarea „în evidenţele Ministerului de Interne a tuturor rudelor şi relaţiilor obiectivului care apar în procesul urmăririi informative-operative”;
    „în scopul preventiv /…/, va fi avertizat de organele de contrainformaţii, urmărindu-se în continuare prin reţea şi celelalte mijloace”.
    Măsurile propuse de domnul Gheorghe Stăvaru, având gradul de locotenent colonel au vizat îngrădirea următoarelor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, garantate de legislaţia în vigoare la acea dată: dreptul la libertatea cuvântului, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice), secretul corespondenţei, dreptul la viaţă privată (art. 33 din Constituţia României din 1965, art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice);
    În temeiul:
1.art. 1 alin. 2, art. 17 alin. 2 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Poliţiei Politice comuniste, astfel modificată şi completată de O.U.G. nr. 16/2006;
2.art. 5 şi art. 8 alin. 7 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Poliţiei Politice comuniste, astfel modificată şi completată cu O.U.G. nr. 16/2006, coroborate cu art. 5, art. 18 alin. 1, art. 24, art. 29 şi art. 40 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca Poliţie Politică adoptate prin Hotărârea Parlamentului nr. 17/2000;
3.art. 8 alin. 1 lit. f) din Regulamentul Intern al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
    Pe baza materialului probator avut la dispoziţie până la data de 10 mai 2007, decide că domnul Gheorghe Stăvaru, fiul lui Gheorghe şi Elena, născut la data de 29 septembrie 1932, în comuna Bughea de Sus, judeţul Argeş, a fost agent al Poliţiei Politice comuniste, având gradul de Locotenent Colonel şi funcţia de Şef Birou în 1980, în cadrul Biroului Contrainformaţii din Direcţia IV.
    Decizia numărul 1530 din 10 mai 2007 a rămas definitivă şi irevocabilă prin necontestare.”
    Gheorghe Stăvaru a avut următorul parcurs profesional: între 1961-1967, a lucrat la Direcţia V; între 1967-1972, la Direcţia IV; în 1973, maior la Direcţia IV, UM 01020 Dej, şef Birou Contrainformaţii; în 1974, maior la Direcţia IV, UM 01354 Baia Mare, şef Birou Contrainformaţii; în 1975, locotenent-colonel la Direcţia IV, UM 01331 şi UM 01020 Dej, şef Birou Contrainformaţii; în 1976, locotenent-colonel la Direcţia IV, UM 01307 Şimleul Silvaniei, şef Birou Contrainformaţii; între 1977-1979, locotenent-colonel la Direcţia IV; în 1980, locotenent-colonel la Direcţia IV, Divizia 81 Mecanizată, şef Birou Contrainformaţii; în 1981, locotenent-colonel la Direcţia IV, UM 01020 Dej, şef Birou Contrainformaţii; în 1982, locotenent-colonel la Direcţia IV; în 1983, locotenent-colonel la Direcţia 4, Divizia 81 Mecanizată, UM 01020 Dej, şef Birou Contrainformaţii; între 194-1989, la Direcţia IV.

Constantin Chingaru

    În urma verificărilor întreprinse la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative – Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, care au dus la identificarea domiciliului lui Constantin Chingaru, şi a notei Direcţiei Investigaţii nr. S/DI/I/1316/20.07.2007, s-a întocmit procesul verbal al şedinţei Colegiului C.N.S.A.S din data de 7 august 2007. În acesta se detaliază faptul că:
    „Constantin Chingaru a instruit reţeaua informatică cu următoarele sarcini, asupra unei persoane urmărite „ca fost membru P.N.Ţ. – MANIU şi pentru că întreţine legături cu foştii politicieni”:
    „informatorul a primit sarcină a-l contacta în continuare şi să discute cu el /…/. Nota la problemă”;     =„informatorul a primit sarcină /…/ să ne redea relaţiile sale, mod de comportare”. Astfel, măsura dispusă a vizat îngrădirea dreptului la libertatea cuvântului şi a opiniei (art. 28 din Constituţia României din 1965).
    A dirijat sursa de legătură cu următoarele sarcini: „informatorul a fost trimis de noi la el ca urmare a vizitei pe care a făcut-o în Suedia. N-a respectat instructajul, în sensul de a vorbi mai mult /…/ despre această vizită”. Astfel, măsura dispusă a vizat îngrădirea dreptului la libertatea cuvântului şi a opiniei (art. 28 din Constituţia României din 1965).
    În temeiul:
1.art. 17 alin 2 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Poliţiei Politice comuniste, astfel modificată şi completată de O.U.G. nr. 16/2006;  
2.art. 5 şi art. 8 alin. 7 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Poliţiei Politice comuniste, astfel modificată şi completată de O.U.G. nr. 16/2006, coroborate cu art. 5, art. 18 alin. 1, art. 24 şi art. 40 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca Poliţie Politică adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr. 17/2000; 3.art. 8 alin. 1 lit. f) din regulamentul Intern al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
    Pe baza materialului probator avut la dispoziţie până la data de 7 august 2007, decide: domnul Constantin Chingaru, fiul lui Iosif şi Elena, născut la data de 3 martie 1931, în Câmpulung, judeţul Argeş, a fost agent al Poliţiei Politice comuniste, având gradul de maior în 1969, 1971, în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea, Serviciul I. Decizia nr. 2190/2007 a rămas definitivă şi irevocabilă prin necontestare.
    Constantin Chingaru, care a decedat în 2002, în Râmnicu Vâlcea, a avut parcursul profesional: în 1952, sublocotenent la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, Secţia Regională Găeşti; în 1956, locotenent la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, şef Biroul C; între 1958-1959, locotenent-major la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, Biroul C; în 1967, căpitan la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, Serviciul III; în 1968, căpitan şi mai apoi maior la Inspectoratul Judeţean Vâlcea; între 1969-1972, maior la Inspectoratul Judeţean Vâlcea, Serviciul I; în 1979, maior la Inspectoratul Judeţean Vâlcea. A fost trecut în rezervă pe 20 decembrie 1979.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!