Câmpulungul ar putea fi gazda perfectă pentru toţi cei peste 6.000 de imigranţi care ne vor fi băgaţi pe gât de Uniunea Europeană. Dacă se va ajunge la aşa ceva, să fim obligaţi să preluăm „partea” noastră de refugiaţi interesaţi să ajungă în Occident, nu să îndure sărăcia la noi. De ce facem afirmaţia că am putea să-i preluăm pe toţi? În primul rând, Câmpulungul este un oraş abandonat, părăsit, lipsit de viitor, unde populaţia revărsată din zonele afectate de conflicte armate nu incomodează dezvoltarea localităţii, care nu există nici în prezent şi nu va fi nici mai târziu. În al doilea rând, există „logistica” şi capacitatea de primire a unui număr de ordinul miilor de refugiaţi, întrucât Câmpulungul a totalizat, înainte de Revoluţie, peste 43.000 de locuitori, număr care a scăzut, în prezent, la 30.000 de locuitori, la ultimul recensământ. Dar dacă sunt 25.000 de oameni care locuiesc efectiv în municipiu, după plecarea masivă a câmpulungenilor la muncă, în străinătate! Aşadar, localitatea noastră poate primi mai mult de 6-7.000 de locuitori, chiar 10.000, dacă nu mai bine, într-un scenariu, sperăm, imposibil să devină realitate. Dar o parte dintre ei pot ajunge şi la noi. De fapt, este aproape o certitudine că vor ajunge şi la noi. Pentru că de aceea a venit, ieri, la Primărie, o delegaţie a Ministerului de Interne, mai întâi pentru o discuţie cu viceprimarul Liviu Ţâroiu, apoi pentru o vizită la fosta Unitate de Jandarmi, unde o ditamai clădirea, pregătită, compartimentată, a fost lăsată nefolosită, parcă pentru un asemenea moment nedorit de comunitatea locală.
Vom avea imigranţi din cauza Poliţiei, care a refuzat să se mute la Jandarmi!
Vina de a avea un imobil enorm gol-goluţ, gata să primească refugiaţi, aparţine în totalitate autorităţilor locale şi Poliţiei Câmpulung, care a refuzat să se mute din centru la „cazarmă”. Sensibil la nevoile poliţiştilor de a sta în centru, fostul primar Călin Andrei a lăsat baltă planul de mutare a Poliţiei Municipale şi a Pompierilor sub acelaşi acoperiş, în sediul Jandarmilor, rămas fără utilitate după desfiinţarea unităţii. Dacă Andrei punea mâna pe clădire şi o fructifica, acum nu mai exista pericolul orientării celor de la centru către Câmpulung, ca să ne umple de străinii care şi-au lăsat ţara în urmă.
Liviu Ţâroiu caută să repare ce a stricat înaintaşul său, dar e greu de crezut că mai poate să facă ceva. După ce oamenii ministerului au venit, ieri, ca să vadă locaţia, viceprimarul are planificată o întâlnire pentru ziua de marţi sau vineri, săptămâna viitoare, cu prefectul Mihai Oprescu şi cu deputatul Gheorghe Marin, pentru a merge împreună la Ministerul de Interne, ca să obţină clădirea. Astfel spus, să urgenteze o procedură care a trenat cu anii, din cauza strâmbăturilor Poliţiei Municipale de a pleca din „buricul târgului”, unde ocupă un imobil al Consiliului Judeţean.
Însă este greu de crezut că ministerul se va lipsi de o construcţie de dimensiunile celei de la Câmpulung, tocmai acum, când are nevoie de spaţii ca de aer. Este lesne de anticipat că demersul este sortit eşecului şi că este o chestiune de timp până când ne vom „înmulţi” ca în vremurile bune.
În afară de această facilitate care este deja pregătită şi disponibilă, sunt luate în calcul şi cele 322 de locuri de cazare şi 310 de hrănire disponibile în căminele celor patru unităţi de învăţământ din Câmpulung, identificate la cererea Inspectoratului Şcolar Judeţean Argeş. Chiar dacă, înainte de desfiinţare, unitatea a fost reamenajată, iar capacitatea de găzduire a scăzut de la 600 la 400 de locuri, locaţia se poate regândi pentru a fi valorificată la volumul maxim, ajutorul financiar fiind asigurat de Uniunea Europeană. Străinii ar putea poposi la Câmpulung începând cu luna noiembrie 2015, iar de la UE, pentru servicii de cazare, apă, hrană şi consultanţă consulară, se vor primi 6.000 de euro pentru fiecare imigrant, indiferent cât va sta acesta pe teritoriul ţării, regimul în centrul fiind unul deschis.
Inspectoratul General pentru Imigrări este instituţia care gestionează situaţia străinilor ajunşi în România pe căi legale sau ilegale, având în subordine şase Centre Regionale de Cazare, la Timişoara, Şoncuta Mare (Maramureş), Rădăuţi (Suceava), Galaţi, Giurgiu şi Bucureşti, cu o capacitate totală de aproape 1.700 de locuri. Centrele de azil, existente şi care urmează să se înfiinţeze, dispun de cabinete medicale, încăperi special amenjate pentru activităţi recreative, sportive şi educaţionale. Conform legii, solicitanţii de azil beneficiază de o sumă de 3 lei pe zi de persoană pentru hrană, 1,80 lei pe zi de persoană pentru cazare şi 0,60 lei pe zi de persoană pentru alte cheltuieli. Se adaugă asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă gratuită, asistenţă medicală şi tratament gratuit în caz de boli acute şi cronice, obiecte de igienă personală (săpun, pastă şi periuţă de dinţi, pastă şi aparat de ras), precum şi vase pentru gătit şi servit. Copiii vor avea acces la învăţământul obligatoriu şi la activităţi de adaptare culturală, iar adulţii, la piaţa forţei de muncă.
La Jandarmi nu le va lipsi nimic, masă, casă şi toate condiţiile unui trai decent. Au în spaţiul interior suficient loc şi pentru o moschee, dacă vor dori. În plus, Şcoala 5, aflată la o azvârlitură de băţ, poate fi redeschisă pentru copiii arabilor.