Consilierii municipali doresc ca cele 18 camere video împrăştiate în prezent mai mult în intersecţii să fie suplimentate cât mai curând, fiindcă investiţia n-ar fi o avere. N-a fost, într-adevăr, dar nici grozavă nu e. Două dintre ele, după cum a recunoscut Auraş Ghiţă, în timpul şedinţei de Consiliu Local, din ultima zi a lunii martie, au probleme tehnice. La început, au mers toate, după care s-a constatat că funcţionarea se face cu întreruperi. Ai noştri au luat legătura cu firma din Brăila care ni le-a montat, sistemul fiind în garanţie, şi acum aşteptăm să vedem. Ce văd pe înregistrări poliţiştii este sub aşteptări, dar coordonatorul Poliţiei Locale pune deficienţele pe seama pionieratului în acest domeniu. Nimeni nu pune la îndoială necesitatea montării unui sistem de supraveghere video în Câmpulung. Dimpotrivă, era şi este în continuare nevoie de o monitorizare impecabilă. În repetate rânduri, Poliţia Naţională, a recunoscut Auraş Ghiţă, a solicitat, la diferite evenimente petrecute în municipiu, să aibă acces la imaginile preluate de aceste camere. Din păcate, au fost destule cazurile în care nu le-au fost de ajutor. Chiar şi aşa, aleşii nu renunţă la ideea de a monta dispozitive similare şi în alte zone vulnerabile. Dan şipoteanu a anunţat că are pregătite cel puţin zece locuri foarte importante care necesită supraveghere video.
Cameră video îndreptată către intrarea în fosta Uzină ARO
Nicolae Dumitrescu şi-a exprimat în plenul Consiliului următoarea curiozitate: „Citeşte cineva aceste camere? Atunci, aţi fi văzut că aveţi poliţişti de la dumneavoastră care fac piraterie cu auto.”, i-a trântit-o lui Auraş Ghiţă, care a evitat să comenteze situaţia sesizată de consilierul local, de care sigur nu este străin. „Ne gândeam la o variantă să preluăm imagini de la Spitalul Municipal şi de la unităţile de învăţământ (în perimetrul unităţilor de învăţământ), pentru a fi mult mai operativi în intervenţii în cazuri excepţionale.”, a ocolit coordonatorul Poliţiei Locale răspunsul la întrebarea deranjantă.
În completarea celui în subordinea căruia funcţionează Compartimentul Monitorizare video, nevotat încă de aleşi, Liviu Ţâroiu a lăudat sistemul implementat la Câmpulung: „Am început să funcţionăm cu el şi ne dăm seama de utilitatea lui. Vă vom propune şi alte extinderi, dacă aveţi propuneri, veniţi cu ele. Chiar discutasem că vom amplasa camere în zonele cu depuneri de gunoaie. Numai pentru simplul fapt că ştie că acolo are cameră şi poate fi văzut, se simte, câtuşi de puţin.” „şi pe drumurile pe care vin căruţele cu lemne de la pădure.”, a completat Dan şipoteanu.
Următoarea propunere a venit de la George Bălan, care dorea să i se confirme (sau infirme) următoarea informaţie: „Neapărat să punem o cameră să supravegheze poarta de la ARO, pe unde intră şi ies maşini cu deşeuri. Eu am informaţii că da, dar nu sunt sigur. şi, atunci, cu o cameră, nu mai avem nicio problemă.” O problemă au, totuşi, şi ea priveşte ce face Poliţia Locală cu informaţia recepţionată de camerele video. „Avem un eveniment care apare pe display-ul respectiv. Ce facem cu el? Anunţăm pe cutare, cutare, cutare. Trebuie să existe procedura, nu că ştim că trebuie să facem. Ei (n.r. poliţiştii locali) acţionează într-un fel, dar trebuie să existe nişte proceduri stabilite de la A la Z, pe bază de protocoale, aprobate de cine trebuie să le aprobe.”, a adăugat Bălan.
Printre puţinele date certe furnizate aleşilor în cadrul şedinţei de Consiliu de la sfârşitul lunii martie a fost aceea referitoare la utilizarea înregistrărilor în instanţă, fiind omologate, susţine Auraş Ghiţă. Asta dacă înregistrarea, pe lângă calitatea imaginii, întruneşte cerinţa existenţei ei în arhivă, deoarece stocarea se face doar pe o perioadă de 30 de zile. Aşadar, în arhiva Poliţiei Locale nu există nicio filmare mai veche de o lună. La solicitarea angajaţilor Poliţiei Române, „localii” le permit accesul la imaginile surprinse de camerele video, în cazuri penale, cu condiţia de a fi „proaspete”. Dar, de multe ori, le-au permis accesul degeaba.