Atât a mai rămas din Gara Câmpulung: versurile unui cântec lăutăresc şi poveştile
Majoritatea muscelenilor au ascultat versurile melodiei „Gara la Câmpulung”, cu gândul nostalgic la amintirile de mult apuse ale trenului, ce asigura transportul omului de rând la Bucureşti. Probabil, sunt cetăţeni mai vârstnici, care îşi aduc aminte cum, până la Revoluţie, acest mijloc de transport le umplea cămara, omul se aproviziona din Bucureşti cu diverse alimente şi se întorcea la Câmpulung cu trenul, plin de bagaje, de saci umpluţi, pe care îi împărţea tuturor nevoiaşilor. Trenul era singurul mijloc care îi ajuta pe mulţi să nu moară de foame. Atât a mai rămas din Gara Câmpulung, doar versurile şi poveştile, că, de ceva vreme, niciun „chu chu” nu se mai aude răsunător.
După incidentul din martie, din care a rezultat ridicarea licenţei de funcţionare a firmei de transport Regiotrans şi, evident, anularea circulaţiei celor două trenuri ce ne făcea legătura cu Capitala, vârstnicii, studenţii şi nu numai au fost nevoiţi să circule doar cu mijloacele auto, cu toate că trenurile erau intens solicitate. De şase luni, nu s-a făcut nimic, decât promisiuni de reluarea activităţii de către C.F.R. Craiova.
Gară a rămas doar cu numele!
Odată cu 2012, în municipiul nostru, în locul trenului asigurat de C.F.R. „Săgeata Albastră”, s-a introdus Regiotrans-ul, care, timp de trei ani, a bucurat pe toată lumea, mai ales pe studenţi, care considerau acest mijloc de transport „pomană” şi singurul lucru bun din oraş. Toate aceste laude se primeau datorită costului foarte scăzut al biletului. Ca student, nu mai erai nevoit să scoţi, dublu, poate, triplu suma pe care o dădeai la mijloacele auto. La tren, simpla legitimaţie de transport asigura reducerea biletului cu 50%, se scoteau din buzunar 11 lei, la fel şi pentru pensionari, care aveau aceleaşi facilităţi cu cupoanele de transport. Într-adevăr, condiţiile puse la dispoziţia călătorului nu erau la standarde înalte, dar omul se mulţumea cu simplul, dar atât de importantul bilet ieftin al trenului.
Majoritatea studenţilor pot să confirme orele interminabile de mers, în care se jucau cărţi, se socializa, se ascultau colinde iarna, puse de angajaţii trenului, pentru o atmosferă cât mai primitoare. Dacă plecai din Câmpulung duminica, mai mult ca sigur, stăteai în picioare, pentru că multă lume se înghesuia să prindă un loc în tren, uneori, se iscau certuri între călători, îmbrânceli, la fel şi vinerea, la întoarcere. De multe ori, mulţimea de călători îşi lăsa bagajele pe holurile vagoanelor şi se aşeza pe ele. Toate acestea au rămas doar poveşti. Acum, gara a rămas pustie, odată cu plecarea Regiotrans, toţi angajaţii au trebuit să plece. Mulţi sunt şomeri sau au plecat spre alte rute. Câţiva au rămas să supravegheze gara, înainte să devină un monument dedicat amintirilor, pe care o să le povestim urmaşilor sub aspectul că odată a existat şi la noi un tren.
Promisiuni şi cam atât…
Cu toate că s-a discutat acest subiect şi de către Primărie, deocamdată, totul a rămas în ceaţă. „De luna trecută, firma Regiotrans a predat secţia la C.F.R. Craiova, sucursala C.F.R. Călători nu are automotoare şi personal, adică mecanici, şefi de tren, dar, în viitorul apropiat, se preconizează să se introducă în oraş cel puţin două perechi de trenuri. Din personalul de la Regiotrans, o parte au fost duşi pe alte secţii unde circulă trenul, alţii sunt şomeri.”, ne-a declarat şeful Staţiei Trafic, Sergiu Bidian.
Dacă circulaţia trenurilor cu călători este oprită, încă mai funcţionează transportul trenurilor de marfă, de aceea, în gară mai sunt câţiva angajaţi. „Sunt trenurile de marfă care circulă la Gara Argeşel şi care transportă pe calea ferată ciment, cărbune, etc. Sunt probleme legate de parcul de automotoare, se duce lipsă de acestea, până în 2012, se circula cu nişte automotoare mai zgomotoase, mai puţin confortabile. Autoritatea feroviară română le-a retras din circulaţie licenţa şi autorizaţia de transport, nu mai sunt corespunzătoare condiţiilor actuale şi nevoilor, erau nişte automotoare construite în anii ’30. Noi sperăm să se reintroducă trenuri, mai ales că oraşul nostru e municipiu, nu toată lumea îşi permite să meargă cu maşina. Sunt oameni cu diferite probleme care merg cu trenul, sunt alte condiţii, spaţiu de stat, loc de bagaje, cu un microbuz nu poţi să transporţi bagaje. Problema e discutată şi la Ministerul Transporturilor.”, ne-a declarat Sergiu Bidian.
Aşadar, problema trenurilor rămâne în continuare sub semnul aşteptării, tot ce a mai rămas din gară e doar o instituţie pustie, clădiri şi şine, care, probabil, în timp vor dispărea şi acestea. Le găsim duse la fier vechi.