Rucărenii şi-au făcut încălzirea pentru Expopastoralis, care se va ţine la începutul lunii septembrie, cu o manifestare organizată sub forma unei şezători cultural-artistice, în Grădina Publică a comunei. „Din comorile satului nostru”, denumirea dată de organizatorii Şezătorii Rucărene, a ajuns la ediţia a IV-a. De punerea la punct a evenimentului s-a ocupat Cenaclul „Mihail Lungeanu” şi colectivul revistei „Piatra Craiului”, revistă de actualitate, cultură şi tradiţii, condusă de inginerul Nonu Ghidan, redactor şef al publicaţiei intrate în al cincilea an de existenţă, şi Costel Moiceanu, secretar de redacţie, sub egida Asociaţiei „Ruffa Arbor” Rucăr, înfiinţată cu câteva luni în urmă. Practic, toate acţiunile, cenaclul şi revista sunt subordonate asociaţiei amintite, al cărei preşedinte este artistul Iosif Nistor. Acesta a fost, de altfel, şi directorul artistic al evenimentului de duminică, 16 august, prezentat de profesorul Tudor Vlad, preşedintele Cenaclului „Mihail Lungeanu” şi vicepreşedinte al asociaţiei.
Cornel Stoian, secretarul Cenaclului „Mihail Lungeanu”, ne spunea că, o singură dată, manifestarea a avut loc în luna septembrie – în anul 2013 – celelalte trei ediţii desfăşurându-se în luna august. Invitaţi au fost oameni de cultură, de artă, de litere, pentru care a fost pregătit un program variat. Au venit la Şezătoarea Rucăreană oameni aflaţi pe meleaguri îndepărtate, din Bucureşti, Constanţa şi alte locuri, cei mai mulţi fiind din zonă. „Îl avem în mijlocul nostru pe diplomatul Mihai Epure, care, foarte mult timp, a reprezentat ţara noastră în Japonia. Avem invitaţi din Piteşti, Mioveni, pe doamna Carmen Nicolescu, împreună cu soţul, din Corbii de Piatră, familia Nicolescu, cu micuţa artistă, Andreea Ilona Nicolescu, din Godeni, Măţău, Dragoslavele, Câmpulung şi din Rucăr. Din Schitu Goleşti avem un artist deosebit, pe Radu Ştefan, cu numele de scenă Tatan.”, ne-a descris Cornel Stoian participarea la evenimentul de duminică. Autorităţile locale au fost reprezentate de viceprimarul Vasile Popa Nica, alături de care s-a aflat un coleg consilier local, Nonu Ghidan, care este şi membru fondator al cenaclului.
Diplomatul Mihai Epure s-a născut în toamna anului 1948, în satul Gliganu de Jos din comuna argeşeană Rociu. A urmat cursurile şcolii primare în satul natal, gimnaziul l-a continuat la Gliganul de Sus, iar liceul l-a absolvit la Piteşti, actualul Colegiu „I.C. Brătianu”. A visat să se facă aviator, mama l-a dorit medic militar, tatăl îl vedea economist, iar el s-a pregătit pentru Politehnică. În final, avea să urmeze Facultatea de Drept la Universitatea Bucureşti, cu specializare în domeniul internaţional. Imediat după absolvirea facultăţii, Mihai Epure a fost selecţionat pentru Ministerul Afacerilor Externe, fiind repartizat la Direcţia Asia, Africa, Oceania, ce cuprindea şi Extremul Orient. Între timp, a urmat numeroase cursuri, specializându-se în Drept internaţional public şi dobândind şi titlul de doctor. Pe 10 mai 1980, Mihai Epure, împreună cu soţia sa, au plecat în Japonia, unde a luat în primire postul de ataşat cultural şi de presă, îndeplinind şi alte atribuţii, cum ar fi din sfera politică, ştiinţifică sau consulară, ţară în care aveau să trăiască şi să lucreze mulţi ani. În Ţara Soarelui Răsare a avut prilejul să le cunoască pe Majestăţile Lor, Împăratul Hirohito al Japoniei şi pe Împărăteasa Nagako, iar mai târziu, pe actualul Împărat Akihito şi pe Împărăteasa Michiko. În anul 2000, a fost decorat cu Ordinul “Steaua României”.
I-am remarcat în publicul prezent la Rucăr pe profesorul Vintilă Purnichi, caricaturistul Gheorghe Mitroiu, Nelu Constantin, preşedintele Cenaclului „I.D. Negulici”, dr.Antoneta Gabriela Colţ, curatorul Muzeului Învăţătorilor Colţ din Valea Româneştilor, Ioan Crăciun, curatorul Galeriei „Arta”, ş.a.m.d.
Organizatorii au dat ocazia tinerilor să se remarce în plan artistic, susţinând recitaluri atât vocale, cât şi instrumentale. Interpreţi talentaţi şi-au etalat calităţile şi anii de studiu, oferind publicului partituri minunate la taragot, clarinet, saxofon şi vioară. Auditoriul a fost delectat cu muzică populară, muzică uşoară şi folk.