-0.4 C
Campulung Muscel
04/11/2024

Aleşii refuză să recunoască drepturile Bisericii “Flămânda”

Pronunţarea sintagmei „dosar penal” într-un spaţiu public, cum sunt şedinţele Consiliului Local Câmpulung, transmise de posturile de televiziune şi prezentate în presa scrisă, creează în mintea telespectatorului şi a cititorului de ziar ideea de faptă penală săvârşită de persoana pe numele căreia s-a deschis dosarul penal, înainte ca anchetatorii să dea un verdict. Tot omul ştie că, în urma unei plângeri, oricine se poate alege cu dosar penal, în cadrul căruia se întreprinde o cercetare, din care rezultă dacă cel reclamat a comis sau nu fapta de care este acuzat. Asta s-a întâmplat şi cu Parohia „Flămânda” şi fostul administrator al Cimitirului Municipal, subiect al unei cercetări la Poliţia Municipală, care n-a ajuns, deocamdată, la un rezultat. Dar numai prin faptul că în spaţiul de lucru al capilor Câmpulungului, în care care fac legile municipiului, au răsunat expresii precum „probleme la Cimitirul „Flămânda”, „chestie penală”, „prejudiciu”, „oameni păgubiţi”, lansate public de un consilier local, automat, câmpulungenii au fost purtaţi cu gândul în zona unor fărădelegi comise de responsabilii aşezământului religios. Lucian Ionescu, de la care au plecat remarci deloc onorante la adresa „colegului de mai sus”, care şi-ar fi făcut „cimitir privat”, a mascat, cu sau fără intenţie, în spatele unor întrebări, o suspiciune de nereguli la împărţirea locurilor de veci în cele două cimitire de la „Flămânda”: cimitirul public, orăşenesc, şi cimitirul bisericii. Discuţiile purtate în absenţa preotului Marian Diniţoiu, aflat în imposibilitatea de a se apăra de bănuiala exprimată, fie şi sub forma unei întrebări, de consilierul liberal, dacă este posibil ca biserica să-şi depăşească propriul sector şi să perceapă chirii sau să administreze locuri de veci aflate pe terenul Primăriei, a declanşat riposta parohului de la „Flămânda”. Acesta apără instituţia cu acte de proprietate.    
 

Primăria n-a avut niciodată pământ la „Flămânda”

În opinia lui Liviu Popescu, directorul ADP Câmpulung, în subordinea căruia funcţionează Cimitirul Municipal, aflat pe pământul care a aparţinut în vechime Parohiei „Flămânda”, până la naţionalizarea comunistă, nu s-a creat niciun prejudiciu, pentru care să fie tras la răspundere fostul administrator. De altfel, nici anchetatorii care lucrează la dosarul penal despre care relatam la început n-au stabilit că ar fi vorba despre un prejudiciu rezultat din maniera de gestionare a „locurilor de veci”, sintagmă care, în lipsa unei reglementări clare, a generat interpretări şi problemele din prezent ale celui care a administrat cimitirul. Primăria a şi trimis o adresă către Poliţia Câmpulung, în care a informat despre inexistenţa prejudiciului. Mai mult decât atât, secretarul Nicolae Ghinea a precizat că nici măcar nu s-a stabilit existenţa unui caracter penal al faptei reclamate şi cercetate în prezent de Poliţie.    
Revenind la chestiunea care nu-i dă linişte lui Lucian Ionescu – sectorul de morminte deţinut de parohie, care s-ar intersecta cu cel al Primăriei – preotul Marian Diniţoiu le-a explicat câmpulungenilor, prin intermediul ziarului nostru, ce a însemnat în trecut  proprietatea bisericii şi cu ce a rămas în prezent. Afirmaţiile şi le-a susţinut cu documente de proprietate, din care rezultă, fără îndoială, că municipalitatea administrează ceea ce a avut Parohia „Flămânda” până să fie deposedată de vechiul regim. Aşadar, din punct de vedere moral, nu Primăria este cea care „tolerează” în interiorul cimitirului sectorul de morminte al bisericii, ci este exact invers. Biserica „tolerează” Primăria pe o suprafaţă pe care a stăpânit-o cândva.              
 

Proprietăţile Bisericii „Flămânda”, într-un document din 1923

Dintr-o copie eliberată de Arhivele Statului, Filiala Argeş, privind situaţia Bisericii „Flămânda”, copie aflată în Dosarul nr.2/1923 al Protoieriei Muscel, aflăm ce a stăpânit odinioară parohia grupată în jurul locaşului de cult. Redăm conţinutul documentului pus la dispoziţia preotului Marian Diniţoiu, la cererea acestuia, în toamna anului 1995, de către Arhivele Statului Piteşti. 
„Oraşul Câmpulung, Mahalaua Flămânda, creştinii ortodocşi 950 de suflete, paroh Gheorghe Bănăţeanu, licenţiat în Teologie din 1914, cântăreţ Gheorghe Dumitrescu, Sp.Stoicescu şi paraclisier Nicolae Zăbavă. Biserica are hramul „Înălţarea Domnului” şi „Sfântul Dumitru”, construită din zid, în locul Schitului Mărculeşti, în 1798, de spătarul D.Rosetti, şi în 1890, de Primăria Oraşului Câmpulung, ca legatară universală a fondatorului în stare bună. 
Are 726.500 lei efecte. Pământul are 37 de hectare de pădure în Jugur, 5 hectare zăvoi în comuna Vlădeşti şi 5 hectare fâneţe şi pomi împrejurul bisericii. Are inventar în regulă. Are consiliu şi epitropi. Parohia este întreţinută parte de Stat, parte din fonduri proprii, n-are casă parohială. Cimitirul pe proprietatea sa, întreţinut de comună, în stare bună. 
Protoieria Judeţului Muscel, Circa I Câmpulung. Protoieria Judeţului Muscel, cu sediul în Câmpulung, are 9 parohii urbane şi 60 rurale. Local propriu nu are. Titular este Preot Ieconim Nicolae M. Proca, numit pe data de 1 aprilie 1919. Protoieria are 8.000 de lei pentru biblioteca Protoieriei şi 135.000 lei, fond inalienabil pentru construcţia unui local şi a unui cămin preoţesc.”
 

Mioarele şi Poienari au restituit fostele proprietăţi ale Bisericii “Flămânda”. Nu şi Câmpulungul 

Potrivit unui plan de situaţie întocmit de inginerul de cadastru autorizat Teodor Vicol, pe 24 octombrie 1953, terenul Bisericii „Flămânda” avea o suprafaţă de 87.459 metri pătraţi, din care: =9.989 metri pătraţi – clădiri şi curte aferentă bisericii; =7.544 metri pătraţi – drumuri sau alei şi poteci; =17.785 metri pătraţi – râpă sferică cu pietriş, ca teren neproductiv; =10.105 metri pătraţi – livadă; =42.036 metri pătraţi – fâneţe. Datele sunt consemnate pe schiţa Cimitirului Comunal întocmită de omul Primăriei, nu al bisericii. Nici schiţa n-ar fi făcută cu o acurateţe impecabilă, deoarece biserica stăpânea până în muchia dealului, adică cimitirul nou, de la Monumentul Eroilor în sus, este pe proprietatea sa. În prezent, proprietatea bisericii este recunoscută ca începând de la un zid despărţitor. Primul monument funerar după digul respectiv este al fostului director al Întreprinderii Miniere, Poştoacă. De asemenea, ceea ce este pe lângă drum aparţine bisericii. Asta pentru că Primăria nu a despăgubit în niciun fel parohia pentru drumul de care se foloseşte. „N-am făcut niciun abuz, pentru că, iniţial, a fost total pământul bisericii.”, a explicat preotul Marian Diniţoiu. În opinia sa, grăniţuirea era normal s-o fi făcut Primăria, de vreme ce Primăria deţine 90% din ceea ce a avut biserica.    
După Revoluţie, Biserica „Flămânda”, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, a fost împroprietărită cu un hectar, după cum atestă titlul de proprietate emis pe 18 aprilie 1996. A primit încă un hectar şi jumătate, în timpul mandatului de primar al lui George Bălan. Pentru a clarifica orice nedumerire, în primul rând, a consilierilor locali, care nu se deranjează să întrebe sursa, înainte să lanseze în faţa comunităţii sfaturi către Executiv, ca să păzească cu străşnicie mormintele Primăriei de cele ale bisericii, Parohia „Flămânda” deţine 2,5 hectare. Nici vorbă de despăgubiri, cum s-a întâmplat la alte Primării pentru pământurile expropriate. Mioarele a înapoiat bisericii o fâneaţă. La fel, Poienarii de Muscel, mai puţin  Câmpulungul, care refuză să recunoască drepturile bisericii. „Niciodată n-a vrut să restituie.”, a afirmat părintele Diniţoiu.
 
Banii din taxe s-au întors la bugetul local, deşi biserica are nevoie urgentă de consolidarea malului pe care este aşezată 
Miza o reprezintă, fireşte, taxele şi concesiunile pentru locurile de veci, care se constituie venit la bugetul local. „Plus că nu este vorba despre nicio concurenţă neloială. Mai demult, am fost acuzat că, în calitate de administrator al Cimitirului Orăşenesc, dau mai degrabă din teritoriul nostru decât din teritoriul Cimitirului Orăşenesc. La noi, concesiunea – este adevărat, „loc de veci”, perioadă nedeterminată – este 1.200 de lei la ora actuală, iar Cimitirul Orăşenesc are 250 de lei, pe 25 de ani. Noi avem alte tarife, pentru că din ele ne putem întreţine şi noi, având în vedere că frecvenţa la biserică este redusă.”, a adăugat acesta. Aşadar, „concurenţa neloială” nu provine din partea bisericii, după cum arată cifrele.                     
În concluzie, niciodată, Primăria Câmpulung nu a avut teren în zona Cimitirului şi a Bisericii „Flămânda”. Pământul i-a fost luat parohiei abuziv şi i s-a restituit foarte puţin. Planurile conducătorilor instituţiei de cult sunt de a apela la serviciile unui apărător, pentru a o reprezenta în instanţă, pentru despăgubiri. Despăgubiri cu care să poată consolida un locaş aflat în pericolul  de a fi distrus din cauza alunecărilor de teren, mai cu seamă că este amplasat pe marginea unei râpe. „Noi, niciodată, n-am profitat de banii Primăriei.”, deşi acele fonduri colectate din taxele cetăţenilor ar fi putut avea această destinaţie: întărirea malului pe care este aşezată biserica atracţie turistică şi reabilitarea pereţilor fisuraţi. Primăria, în schimb, a exploatat cât de mult a putut cimitirul şi nu a făcut niciun act de dreptate bisericii. Mai mult, a creat şi dificultăţi în faţa oamenilor, care nu mai ştiu ce să creadă. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!