În amintirea defunctei USL, cei trei pesedişti şi nouă liberali din totalul de zece, la acest moment, şi-au dat mâna ca să treacă puntea, în chestiunea maidanezilor, lăsată în bătătura „Anima”. Toţi care au urlat contra asociaţiei de protecţie a animalelor, care va exista atâta timp cât vor exista animale pe care să le protejeze, s-au sucit la 180 de grade, devenind susţinători fervenţi ai continuării aceluiaşi parteneriat, strămutat din Grui, la intrarea în Câmpulung, pe drumul spre Curtea de Argeş. S-a dus şi luna aprilie fără ca să se fi bătut un ţăruş la noul adăpost şi nici nu avea cum, de vreme ce „Anima” şi suratele sale din Germania, care vin cu banii, n-au obţinut autorizaţia de construire. Iar aleşii şi fostele şi viitoarele lor asociate vor să credem că până la căderea primului fulg de nea în iarna 2015-2016 va fi gata amenajarea făcută după standarde europene, care prevăd pentru un câine mai mult spaţiu decât are o familie cu două-trei generaţii înghesuită într-un apartament de bloc. Dar să nu cobim ca la „Kretzulescu” şi la toate celelalte 1.000 de iniţiative eşuate ale Primăriei şi, de data asta, să zicem că au dreptate ei.
Primii care plătesc pentru noul adăpost suntem tot noi, câmpulungenii
S-a împlinit anul de când „Anima” a cerut conducerii Primăriei un teren de 15.000 de metri pătraţi , în Sud-Vestul izlazului din punctul „Valea Unchiaşului”, ca să construiască, împreună cu finanţatorul neamţ, un nou adăpost pentru câini. La finele lui iunie, anul trecut, Consiliul Municipal a aprobat, de principiu, să dea această suprafaţă iubitoarelor de animale fără stăpân din Câmpulung, asociate cu o fundaţie din Germania, care ar urma să plătească mutarea efectivului canin din Grui, din fosta fermă de porci a CFS-ului, într-o construcţie proiectată la o capacitate de 2.500 de maidanezi. Suntem asiguraţi de autorităţile locale că adăpostul nu va găzdui niciodată acest număr în realitate, căci ar fi culmea ca, prin introducerea nemţoaicelor în ecuaţia nerezolvată de edili în 25 de ani, să atingem performanţa de a dubla populaţia patrupedă din municipiu. Aşadar, viceprimarul Liviu Ţâroiu ne linişteşte că nu vom avea o crescătorie de câini pe izlazul municipalităţii sacrificat în scopul scoaterii din zona locuită a acestei activităţi deranjante.
Ce nelinişteşte, în schimb, este greutatea cu care se pune în mişcare parteneriatul „Anima” – nemţi – autorităţile locale, care debutează, deloc surprinzător, cu o alocare de fonduri din bugetul local! Deci, primii care încep să plătească suntem tot noi, câmpulungenii, deoarece nemţoaicele finanţatoare a construcţiei şi întreţinerii colectivului uman şi câinesc din noul adăpost ne pun condiţii. „Patroanele” amenajării aflate momentan tot la stadiul de hârtii, avize, autorizaţii şi, cel mai important, strângerea banilor cer ca din banii noştri să se realizeze infrastructura în zonă. După calculele făcute de autorităţi, împreună cu serviciile şi societăţile subordonate sau aflate în relaţii contractuale cu Primăria, utilităţile cerute de nemţi ne costă 810 milioane de lei vechi. Concret, costul realizării unui drum de acces cu balast şi calcar a fost estimat de directorul ADP la 160 de milioane de lei vechi, alimentarea cu apă, potrivit conducerii Edilului, nu va putea fi realizată sub suma de 450 de milioane de lei vechi, iar oferta pentru branşamentul de energie electrică, din partea firmei care se ocupă de iluminatul public din Câmpulung, Pet Electric Global, se cifrează la 200 de milioane de lei vechi.
Cu această propunere viceprimarul Liviu Ţâroiu s-a prezentat în faţa colegilor consilieri, la şedinţa de la sfârşitul lunii martie, cerându-le ca, de data aceasta, pe lângă antrenarea cheltuielilor prezentate, iubitoarelor de animale să le fie puşi la dispoziţie, gratuit, cei 15.000 de metri pătraţi, „pe bune”, nu „de principiu”, cum a fost timp de un an.
Iustinian Stănescu lansează acuzaţii de deturnare de fonduri
Sesizând suma deloc de neglijat, deşi susţinătorilor lui Liviu Ţâroiu – şi chiar a avut susţinători, inclusiv din tabăra liberală – li s-a părut rezonabilă, primul şi singurul care a reacţionat contra a fost, ca de obicei, Iustinian Stănescu. De unde ia Ţâroiu cei 81.000 de lei, în condiţiile în care bugetul aprobat, pe capitole de cheltuieli, în luna februarie, nu conţine această prevedere: bani pentru crearea reţelei de utilităţi în zona „Grădişte”, unde se va afla adăpostul musceleano-german. Asta a dorit să afle liberalul Iustinian Stănescu, deşi, probabil, ştia de unde ia banii, pentru că viceprimarul a vorbit – şi toată presa a consemnat – despre intenţia de a renunţa, deocamdată, la construirea unui adăpost propriu, unde va eutanasia câinii nerevendicaţi, şi de a folosi fondurile rezervate pentru acest lucru în scopul asigurării drumului, apei şi iluminatului în zona izlazului.
Viceprimarul a spus-o de mai multe ori că nu abandonează definitiv planul realizării unui adăpost de mici dimensiuni, pentru cazarea câinilor în cele 14 zile premergătoare operaţiunii de eutanasiere, în caz de nerevendicare a lor de către populaţie. Numai că, s-a gândit el, n-are rost să-l facă acum, de vreme ce prevederile menite să ajute autorităţile locale să scape de maidanezi nu se pot aplica. Astfel, el a sperat că-şi va convinge colegii consilieri să accepte folosirea unei părţi din cele 2 miliarde alocate la începutul anului pentru acest mic adăpost, a cărui realizare a fost amânată până la deblocarea legii. şi chiar i-a convins, cu excepţia lui Iustinian Stănescu, din partea căruia, auzind care este sursa celor 81.000 de lei, au răsunat acuzaţii de deturnare de fonduri la adresa viceprimarului. „Banii sunt prevăzuţi la capitolul Salubritate, pentru amenajarea adăpostului de câini (n.r. adăpostul Primăriei, nu al nemţilor).”, a răspuns Roxana Bragă, contabilul şef al Primăriei, în locul lui Liviu Ţâroiu, la întrebarea liberalului. „E deturnare de fonduri, clar! Banii aceia au fost fixaţi acolo, aici eram toţi când am votat. Atenţie! Banii aceia au fost alocaţi pentru construcţia unui adăpost propriu, nu a unui adăpost al nu ştiu cui. Am dreptate?”, a intervenit furtunos Iustinian Stănescu. „Aveţi dreptate.”, l-a aprobat Roxana Bragă, dar numai pe jumătate. „şi deturnaţi fondurile dacă faceţi aşa?”, a continuat consilierul PNL, a cărui “anchetă” cu Executivul era încurajată de transmisiunea în direct a dezbaterilor. Graţie celor 11 ani petrecuţi în administraţia publică locală, ştie prea bine că orice modificare a listei de investiţii pe anul în curs, cu finanţarea de rigoare, nu se poate face fără acceptul Consiliului Local.
Altfel spus, fondurile erau „deturnate” de Consiliu, care, prin vot, le stabilea altă destinaţie, în caz că investiţia căreia îi fuseseră alocate nu se putea realiza. Cu toate asigurările şefei Economicului şi ale viceprimarului că aşa se va proceda şi în acest caz, Stănescu a fost de neînduplecat: „Eu consider că este deturnare de fonduri. În bugetul pe 2015 al municipiului Câmpulung s-a scris, pentru domnul director (n.r. Liviu Popescu, directorul ADP), 200.000 de lei pentru construcţia unui adăpost propriu. Propriu înseamnă al Primăriei, nu al… mai ştiu eu cui.” „Al oraşului.”, l-a corectat George Bălan.
Colegii de partid ai liberalului Stănescu l-au susţinut pe Ţâroiu
Liberalul a căutat, prin discursul anti „Anima” şi anti prietenele lor blonde, tatuate şi pline de pearcing-uri, să le inducă celor care au urmărit şedinţa de Consiliu la televizor următoarea idee: aleşii finanţează lucrarea, apoi le-o fac cadou protectoarelor maidanezilor, “măciucile pe cocoaşă” de la populaţie, pentru perpetuarea fenomenului, rămânând să fie încasate pe mai departe de şefii Primăriei. „A cui va fi această proprietate? Sunt banii noştri şi proprietatea lor?”, a fost altă nelămurire a PNL-istului. „Deturnaţi ideea, afară de „deturnaţi fonduri”. Noi v-am solicitat ca să mutăm adăpostul de câini din Grui, care, la această oră, este anormal acolo, nu respectă nicio regulă. Dânşii ne-au cerut să facem infrastructura. Partea de organizare a adăpostului, împrejmuire, organizare în interior, cuşti şi restul le aparţin. Noi v-am solicitat doar atât. Dacă nu vreţi să aprobaţi, nu aprobaţi, nicio problemă. Noi ne-am propus să facem propriul adăpost, dar un adăpost mic, când legislaţia va fi din nou în vigoare şi se pot derula toate procedurile necesare până la capăt. Nu este acest caz. Am zis că avem cei 200.000 de lei, la ADP, alocaţi pentru acest adăpost. Fiindcă nu avem o rectificare de buget ca să alocăm alţi bani, îi folosim pe aceştia. Până la rezolvarea problemei, să facem infrastructura şi să le-o punem la dispoziţie, nu că vor fi proprietari pe ea.”, n-a mai rezistat Liviu Ţâroiu atacurilor lui Iustinian Stănescu.
Spre norocul lui, viceprimarul i-a avut de partea lui nu numai pe colegii de partid, ci şi pe foştii parteneri din USL. Anca Dumitrescu i-a îndemnat pe consilierii de la toate formaţiunile politice să susţină proiectul, iar mult mai convingătorul Bogdan David a rezumat iniţiativa Executivului la o simplă transferare a contractului de asociere cu „Anima” din Grui pe alt amplasament situat pe drumul spre Godeni. Cât despre „deturnarea de fonduri” identificată de Stănescu, singurul care a făcut notă discordantă, aleşii au căzut de acord ca banii, adică cele 810 milioane să fie consumate din bugetul ADP-ului, urmând ca situaţia să fie reglată pe parcurs, printr-o rectificare. În concluzie, Consiliul Local continuă cu „Anima”.