Scăpăm mai ieftin cu primarul ales pe Facebook

Editorialul de vineri
„Lupii tineri” este expresia intens uzitată în presă cu referire la juniorii PSD, la nivel naţional, care vin puternic din urma „baronilor”, care, forţat, sunt traşi pe dreapta. Definitiv. „Lupii tineri” sunt taman ceea ce le lipseşte pesediştilor câmpulungeni, care nu reuşesc să se dezbare de imaginea ca desprinsă din „Thriller-ul” lui Michael Jackson, cu stafii împachetate în pânze de păianjen, ieşite de sub plăcile sarcofagelor când se sună adunarea, din patru în patru ani. Este o exagerare, evident, fiindcă n-a ajuns (încă) niciunul atât de tenebros, matusalemic ori scrântit, încât să-l confunzi cu o fantomă dansatoare. Deşi, într-o noapte, sub clar de lună, tot ca în videoclipul care a făcut istorie, şi pesediştii au dansat în stradă, este adevărat, dansuri populare neaoşe, de bucurie că a câştigat… dimineaţa Buta, şi nu Marin, eliminat de la deputăţie de o blestemată de distribuire de mandate. Fiindcă, la voturi, îl bătuse pe democrat. Şi-au mai ţopăit o dată, tot noaptea, tot ca strigoii „Regelui muzicii pop”, dar la dublu (şi jumătate), cu liberalii şi conservatorul Zenovie, când a câştigat Băsescu, tot dimineaţa. Să ne ierte pesediştii că râdem cu lacrimi când ne amintim aceste momente jenanto-penibile, bune de pus într-un film şi de trimis la „Zmeura de Aur”, căci tot suntem în sezon de premieri în cinematografie.
„Lupii tineri”, din păcate, lipsesc în „haita” pesedistă, incomparabil mai numeroasă decât PNL şi PDL la un loc, deşi liberalismul ar fi trendul la ora actuală, de când cu victoria lui Klaus Iohannis. Am spus-o şi o mai spunem: la acţiunile publice, PSD face dovada celei mai bogate pepiniere de partid. De unde îi scoate pe tinerii aceia care fac propagandă PSD-ului, dar, mai ales, pe tinerele care schimbă poziţia colţurilor gurii trecătorilor, pleoştite de griji, într-un zâmbet, la vederea atâtor frumuseţi?… 
În viaţa de zi cu zi, PSD, cu toată „crescătoria” de juniori, permanentă sau angajată temporar, nu a pregătit câţiva tineri pe care să-i strecoare printre exemplarele din „insectarul” fluturat pe sub nasul alegătorilor. Puţinii care păreau interesaţi să facă o carieră în politică şi-au urmat interesul unei slujbe bine plătite, singurul ţel pentru care s-au alăturat partidului.
Spre deosebire de PSD, PNL a crescut câţiva „lupi tineri”, iar rezultatele a peste zece ani de ţinut sub aripă se văd. În 2004, când, după alegeri, liberalii şi-au dublat numărul de aleşi, dacă îl punem la socoteală şi pe primar, aceştia au spart tiparele învechite ale politicii locale, aducând la conducerea Câmpulungului trei tineri: Bogdan David, un inginer de 26 de ani, pe atunci, şi avocaţii Filip Popescu şi Tiberiu Tarnok, apropiaţi de generaţia acestuia. După patru ani, i-a „pierdut” pe cei doi avocaţi, dar l-a introdus pe listă şi în Consiliu pe Lucian Ionescu. În 2008, PNL-ului i-a făcut concurenţă PDL-ul, cu Istrate şi Dobrescu. Nu erau neapărat nişte valori pentru comunitate, dar se puteau dezvolta, lovindu-se de greutăţile conducerii municipiului. La PSD, în schimb, aceeaşi moţăială bătrânească, iar motivul o fi fost şi datul din coate mai zdravăn din partea celor mai copţi din partid, dar nici n-au avut tineri pe care să-i lase în locul lor, când urcatul scărilor, la şedinţe, va deveni o problemă şi mai mare.
La Bogdan David şi Luci Ionescu se cunoaşte experienţa celor 11 ani, respectiv 9 ani în administraţia locală. Acum, la 37 de ani, David, şi 33 de ani, Ionescu, par pregătiţi să conducă la alt nivel. Că, poate, uneori, sunt impulsivi – cazul lui David, că, poate, uneori, sunt prea pătimaşi pentru partid – cazul lui Ionescu, pe care nu l-am văzut atât de bătăios şi dispus să înfulece legi cum a făcut-o pentru colegul său, David, ca să-l înfrunte pe secretar în chestiunea schimbării şi alegerii viceprimarului. Ca politician, contează să te manifeşti, ca să te ştie lumea care merge la vot. Chiar mă gândeam văzându-l pe Ionescu manifestându-se aprins la vreo două şedinţe de Consiliu dacă nu cumva el îşi doreşte să fie viceprimar mai mult decât unul de la fostul PDL, în scenariul fericit pentru liberali în care şi-ar putea impune primarul în aceste vremuri de restrişte. Cinstit vorbind, lupta pentru detronarea lui Ţâroiu au dus-o liberalii vechi, nu cei noi, care s-au uitat şi au aşteptat precum curca-n crăci să le elibereze scaunul aliaţii.    
Luci, mai şmecher decât alţii, a prins mişcarea: Facebook, unde conduce ore de dezbateri, pe toate temele posibile din politica românească. La 1.723 de prieteni, cu prietenii prietenilor, depăşeşte votanţii şefului său la toate alegerile care l-au dat câştigător. N-ar fi mai bine, ca să scăpăm de corvoada alegerilor anticipate – o cheltuială în plus -, să alegem primarul pe Facebook, după modelul preşedintelui?!