31.9 C
Campulung Muscel
17/07/2024

Cine e la ARO e cineva

Din „Autoturismul ARO”, foaia volantă a Întreprinderii ARO Câmpulung, aprilie 1986
• În anul 1985, prin grija Comitetului Sindicatului, au fost puse la dispoziţia celor care lucrează la I.A. ARO 267 de apartamente. Totodată, celor îndreptăţiţi li s-au asigurat 123 de butelii de aragaz. • Pentru odihnă şi tratament, întreprinderea a primit în acest an 710 bilete. Sunt posibilităţi ca, pe măsură ce există solicitări, să se onoreze şi alte cereri. • În cadrul fazei pe întreprindere a festivalului-concurs „Muncă, tinereţe, frumuseţe” au fost declarate câştigătoare inginera Mihaela Roceanu, de la filiala de proiectare, Maria Măţăoanu, lăcătuş mecanic la Secţia 1260, şi Carmen Suseanu, desenator tehnic. • De la începutul anului şi până astăzi, tinerii au efectuat peste 5.000 de ore de muncă patriotică la reamenajarea pistei de rodaj, la îngrijirea spaţiilor verzi, la plantări de flori şi pomi.

Radu ALBU

„Dacă îmi amintesc bine, era într-o toamnă când am poposit la I.A. ARO. Prin picături reci de ploaie, Constantin Bucur îmi destăinuia amărăciunile lui. Întâmpina tot felul de necazuri din partea unora, în năvalnica lui sete de înnoire a producţiei. Nu de mult, am auzit din nou despre el. Inginerul Costache Dorobanţu, directorul Fabricii de Matriţe Auto, Sculărie şi Maşini Unelte, vorbea cu admiraţie despre „pătimaşii noului”, cum îi numea pe oamenii puşi să schimbe lucrurile, tehnica şi tehnologia. Fac adevărate minuni. După concepţia proprie, maistrul Aurel Chilişoiu, lăcătuşul mecanic Petre Rădulescu, inginerul Ovidiu Ceapraz şi, nu în ultimul rând, tehnicianul Constantin Bucur creează agregate de mare complexitate.
Am pornit prin fabrică. Secretarul Comitetului de Partid îmi arată un agregat multifuncţional. „Deserveşte, mi se spune, Secţiile Montaj şi Asamblare Caroserie şi execută operaţii tehnice de trasare, găurire şi frezare.” E unicat în ţară. Din import costa 5 milioane de lei. Bucur l-a realizat cu numai 2 milioane de lei. Are şi brevet. Acum agregatul este cerut şi de alte întreprinderi din ţară. De unde a pornit ideea? „Din necesitatea producţiei, se destăinuieşte Bucur. Nevoia te învaţă…”  Evită să spună că, de când a pus ochii pe meserie, l-a urmărit permanent înnoirea tehnicii, modernizarea ei. A început în 1960, cu inovaţia aceea de rectificare a broşelor canelate pentru furca glisantă, care i-a dat aripi. A urmat alta şi-apoi alta. Acum are 50-60 de invenţii şi inovaţii. Şi altele sunt pe… rol.        
Un alt pasionat al noului este Aurel Chilişoiu. „Tot ce facem, pentru întreprindere facem, pentru noi. De ce să tot aşteptăm de la alţii? Adică ce, ei cu ideile şi noi cu lefurile?”, ne spune el. Aflăm, însă, că are mare şi îndelungată experienţă. A trecut prin mai toate profilurile construcţiei de autoturisme: Motoare, Mecanic Şef, Transmisii, Presaj, Caroserie. Acum e la Maşini Unelte. De la fiecare a prins câte ceva. El dă, însă, totul pe climatul de aici, pe dragostea de meserie a unor ingineri ca Ovidiu Ceapraz, care s-a întâlnit cu experienţa îndelungată a muncitorilor de înaltă specialitate Nicolae Bălălău, Nicolae Rolea, Ion Herişanu…
Aceştia sunt şi autorii agregatelor şi maşinilor unicat de mare complexitate create în ultima vreme: maşină de frezat filete pe două direcţii, agregat multifuncţional, maşină de rectificat şaibe de reglaj, agregat de prelucrat carcase. Directorul fabricii face o remarcă: cu asemenea agregate s-au redus importurile cu peste 10 milioane de lei, iar productivitatea muncii a crescut datorită unora de 5 şi chiar de 10 ori.
Numărul invenţiilor şi inovaţiilor, al autorilor lor este mult mai mare. La Târgul Internaţional din Bucureşti din 1985 s-au prezentat borduri noi la ARO 10 şi 24, creaţie a oamenilor de la Atelierul de Modele condus de subinginerul Bucur Manolescu. În toate invenţiile şi inovaţiile se regăseşte creaţia oamenilor uzinei, de la licărirea ideii, până la finalizarea ei. Drumul acesta lung este pavat mereu cu efortul minţii, prins în liantul studiului şi experienţei, al căutărilor şi ambiţiilor de depăşire şi autodepăşire din multe nopţi fără somn şi zile fără tihnă.”

Florica COPĂESCU, preşedinta Comisiei de Femei

„I.A. ARO este pentru noi, femeile, locul unde ne afirmăm întreaga noastră capacitate de muncă, personalitatea noastră. Nu este sector în care să nu fie prezenţe feminine. La Montaj, S.D.V., Caroserie, în atelierele de proiectare şi cercetare, în laboratoarele fizico-chimice, în compartimentele funcţionale de conducere şi control se văd femei care pun ceva din ce le este specific – delicateţe, fineţe, gingăşie…
Despre ce să vorbim mai întâi? Despre ataşamentul, priceperea, hărnicia celor peste 4.300 de femei, câte sunt în întreprindere? Despre dragostea lor de muncă sau despre modul în care ştiu să împletească armonios activitatea din uzină cu rolul pe care îl au în societate ca mame şi soţii? E greu de ales. Din cele peste 3.000 de femei care sunt organizate pe formaţii de lucru ne mândrim cu Gina Ceauşescu, Elena Oncioiu, Stela Eremia, Dorina Manole, Eugenia Mălureanu şi altele care sunt exemple în gospodărirea materiilor prime, a materialelor, a combustibilului şi energiei, în realizarea exemplară a sarcinilor de plan. Ne mândrim, de asemenea, cu femeile noastre: Maria Scheidbauer, Lăcrămioara Ghiţă, Adriana Costea, Margareta Anuţa, Emilia Neagu, Ana Manea, Olga Moiceanu, care au contribuit şi contribuie permanent la modernizarea şi perfecţionarea autoturismelor ARO.”

Nicolae RĂCĂŞANU

„Autoturismul ARO câştigă aprecieri, întâietate cu alte maşini de la firme cu tradiţie. S-a vorbit despre performanţele autoturismului ARO, dar poate că niciodată îndeajuns. Pentru că, de la ieşirea în lume, ARO a câştigat supremaţii, la care erau „senatori de drept” alte case, alte firme. Autoturismul Land Rover, multă vreme cap de listă a maşinilor care să învingă deşertul, a fost depăşit de „Zimbrul Carpaţilor”, cum a fost supranumit ARO al nostru. În SUA, Anglia, Nicaragua, Franţa, Islanda, Algeria, Africa de Nord, în Belgia, la „Raliul Pădurilor”, în Egipt, la „Raliul Faraonilor”, sunt întrecute Range Rover-ul american, Toyota japoneză, Mercedes-ul german şi suita câştigurilor urcă mereu.
ARO are familiile ei, ARO 10, 24, 32. Uzina a produs nu numai motoare şi maşini, ci, în primul rând, a format generaţii de oameni, constructori de autoturisme de teren. Am întâlnit nume multe de familii ca Bratu, Manole, Neagu… Sunt aici şi bunici, şi nepoţi, sunt oameni veniţi din oraş, şi din comunele învecinate pe care uzina i-a format ca muncitori, specialişti. Aici şi-au creat faimă de muncă, de omenie, de cinste şi răspundere, ca Isaia Mitu, Vasile Tonghioiu, Ion Măntescu, Eugen Canea, fruntaşi în muncă precum Ioana Horobeanu, Zoe Margalina, Laura Segărcianu şi mulţi, mulţi alţii.
Despre tehnicianul Bucur poate că n-ar fi auzit nimeni dacă n-ar fi fost uzina. Şi nici despre Ion Rădulescu, Bratu, Florescu nu s-ar fi vorbit atâta. Cine e la ARO e cineva, e om între oameni. E format la şcoala muncii, la universitatea omeniei.
Am fost martor la ieşirea din schimb a oamenilor. Tineri, foarte mulţi tineri, ieşeau cu zâmbetul pe buze, cu faţa îmbujorată şi cu voioşie molipsitoare. Erau şi oameni în vârstă, dar păstrau ceva din atmosfera tinereţii, arborând la plusul de vârstă surplusul de experienţă de viaţă. Se strigau, se aşteptau şi porneau cu toţii în pasul armoniei şi ambianţei marii familii a constructorilor. Şi cum să nu fie aşa, când aproape în fiecare familie din oraş există un lucrător la ARO? Între ei, la despărţire, se păstra acel respect, acel omenesc şi românesc „rămas bun”, doritor de bine şi bunăvedere, era o secvenţă din omenia marii familii a constructorilor de maşini musceleni.”

Viorel FRĂCEA, secretarul Comitetului U.T.C.

“Cei peste 4.200 de tineri care îşi desfăşoară activitatea la I.A. ARO reprezintă un valoros potenţial de muncă şi creaţie, cu o contribuţie remarcabilă la realizarea automobilului românesc de teren. Amintim pe inginerul Ion Crăciun, autorul unor invenţii şi inovaţii cu o eficienţă anuală de peste un milion de lei, pe electricianul Gheorghe Sanda, realizatorul dispozitivului de sudură multipunct şi al altor maşini-unelte a căror folosire a dus în final la creşterea productivităţii muncii şi la reducerea cheltuielilor materiale, pe electronistul Emilian Rolea şi mulţi alţii. Multora dintre tineri li s-au încredinţat sarcini de răspundere în producţie. Ion Necula este şef de brigadă la Atelierul de Modelărie al Fabricii de Matriţe Auto, Ion Bucur şi Marin Vlad, strungari la Cutii Viteză, Nicolae Mutu, frezor la Secţia Motor, Gheorghe Ungureanu, electrician la Secţia Mecanic Şef, Victor Vâlceanu, sculer la Sculărie, oameni bine pregătiţi profesional.”

Întregul personal tehnico-ingineresc este angajat în perfecţionarea tehnicii şi tehnologiei autoturismului ARO. Redăm câteva dintre realizările şi preocupările constructorilor de autoturisme de teren.
Invenţii
• Suspensie grup motopropulsor pentru autoturisme. Autori: ing. Marian Bădiţa şi colectivul. Eficienţă – 300.000 lei pe an.
• Procedeu şi dispozitiv de comandă pentru sudura multipunct. Autori: ing. Gabriel Bulugea şi colectivul.
Inovaţii
• Reducerea consumurilor şi poluării la motoare. Autori: Ştefan Şendroiu şi colectivul. Eficienţă economică – 1.000.000 lei anual.
• Dispozitiv de trasat şi divizat rotativ în două axe. Autori: tehnicianul Constantin Bucur şi inginerul Nicolae Mihăilă. Eficienţă – 560.000 lei pe an.
• Metodă şi dispozitiv de desenat automat cu maşină DEA. Autori: ing. Gabriel Iliescu şi colectivul. Eficienţă – 601.000 lei pe an.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!