Darul Mirelei Maria Mitroiu pentru muscelence, împărtăşit astăzi sărbătoritelor, prin deschiderea unei expoziţii de zile mari, a arătat şi a sunat minunat: „Primăvara în straie populare”! Mai precis, în costume populare din Muscel, care, pentru o lună şi o săptămână, au părăsit micul muzeu personal, din vecinătatea Grădinii Publice „Merci”, şi au poposit la Galeria „Arta”. „Mărţişor” şi „Prier” au haine de schimb pe alese, în culori florale preluate în cromatica portului păstrat cu grijă de moştenitoarea unor artizane iscusite.
Strălucirea comorilor vestimentare „împrumutate” de Mirela Mitroiu Câmpulungului, până la Sărbătorile Pascale, pentru a bucura ochii şi inimile celor care tânjesc după autentic, a fost dublată de prezentarea impecabilă a lui Ioan Crăciun, curatorul galeriei. Acesta a inserat în cadrul vernisajului reproduceri ale unor modele de cusături muscelene vechi din câteva albume valoroase: „Modele de cusături culese în judeţul Muscel”, de Ioan Niculescu, din 1893, „Cusături româneşti culese de Elena C. Cornescu, născută I. Manu”, din 1906, şi „Cusături româneşti” culese de Elisa Brătianu, din 1943.
Cât despre „femeia zilei”, Mirela Mitroiu a purtat o încântare de costum popular, roşu ca „Mărţişorul”, care tăia respiraţia privitorului cu preţiozitatea ornamentaţiei.
- Modele de cusături muscelene vechi, culese de Ioan Niculescu, Elena C. Cornescu şi Elisa Brătianu, expuse laolaltă cu piesele Mirelei Mitroiu
„Aflate într-o foarte bună stare de conservare, chiar dacă vechimea lor variază între 75 şi 150 de ani, exponatele se remarcă prin originalitate şi măiestria cu care au fost realizate, reprezentând certe valori identitare româneşti. O bună parte provenind din Boteniul natal al deţinătoarei, multe ca moştenire de familie, piesele din colecţie au fost păstrate, îngrijite şi arătate lumii cu râvnă, pricepere şi mândrie. Crescută printre cusături şi ţesături populare, ea însăşi creatoare şi păstrătoare de tradiţii autentice, a organizat numeroase manifestări expoziţionale, multe alături de soţul său, artistul şi omul de cultură Gheorghe Mitroiu, ultimele, cu pietate şi cultură, în memoria acestuia. În expoziţia actuală, parte a unui generos plan de manifestări, alături de costume tradiţionale, sunt şi alte piese din colecţia sa.”, a expus Ioan Crăciun câteva consideraţii despre tema propusă publicului iubitor de folclor.
Acesta s-a referit şi la autorii albumelor cu modele de cusături pentru costume naţionale, care au îmbogăţit acţiunea expoziţională. „Ioan Niculescu, fotograf al Curţii Regale, a avut în minte să facă un album cu fiecare dintre zonele folclorice ale României. Din păcate, n-a reuşit să facă decât unul singur şi este de remarcat că a început cu Muscelul. Este cel mai vechi şi singurul de acest fel.”, patru tipare din lucrare fiind reprezentate în expoziţia proaspăt inaugurată.
„Elena C. Cornescu, născută în familia cunoscutului caimacam al Ţării Româneşti, Ioan Manu, căsătorită Florescu, apoi căsătorită Cornescu, a fost domnişoară de onoare la Curtea Reginei Elisabeta şi a avut una dintre colecţiile de cusături româneşti, care nu a rivalizat, dar era pe aceeaşi treaptă de valoare cu a Reginei Elisabeta.”, a continuat expozeul lui Ioan Crăciun, care a ales 12 dintre cele 18 modele de cusături din Muscel incluse într-un album cu 41 de planşe, prezentat la sărbătoarea jubiliară a 40 de ani de domnie din Parcul Carol. „Este iarăşi o dovadă a preţuirii de care se bucura costumul de Muscel în acea perioadă. A început să le strângă, de pe la 1850, împreună cu nepoatele lui Dinicu Golescu şi alte doamne care au bătut munţii Muscelului, ai Argeşului, ai Dâmboviţei, ai Vâlcei ş.a.m.d.”, a continuat acesta.
Un ultim lot, de opt reproduceri de cusături din Muscel, au ca sursă „un album formidabil, uriaş, care are 179 de planşe, alcătuit de Elisa Brătianu”. „Îl avea aproape gata la începutul secolului XIX, însă l-a finalizat în 1943, într-o formă absolut specială.”, a precizat gazda acţiunii culturale.
- Munca de amenajare a expoziţiei, contratimp, spectaculoasă asemenea rezultatului
Ioan Crăciun a amenajat un colţişor cu lucrările descrise reeditate, lângă care a aşezat un album cu cărţi poştale şi ilustrate semnate de Alexandru Bellu, colecţionate de acesta. Imaginile – o parte realizate în Muscel – surprind femei în costume populare în special în ipostaze de lucru. „Botenii Muscelului şi oamenii săi buni şi bătrâni”, scrisă de profesorul universitar Ion Chelcea, etnograf şi sociolog, şi-a găsit şi ea locul în mini-expoziţia de carte pliată pe tema manifestării şi a constituit darul lui Ioan Crăciun pentru Mirela Mitroiu. „Nunta Ilenii sau Flori şi Fluturi pe Ie”, scrisă de Zoe Georgescu Baloleanu, are un destin asemănător celui al Mirelei Mitroiu, spunea amfitrionul evenimentului. „O femeie modestă din Muscel, care a ajuns funcţionară la Poştă – era rudă cu familia doamnei profesoare Pescaru -, a scris poezie. Aşa cum Mirela a colecţionat lucruri deosebite de patrimoniu, nişte valori naţionale, ea (n.r. poeta Zoe Georgescu Baloleanu) a ajuns să fie apreciată de scriitori mari, chiar dacă n-a urmat decât cursuri secundare. A crezut în lucrurile autentice şi nepervertite.”
„Discuţiile cu deţinătoarea acestei colecţii formidabile durează de mai mult timp. În ultima săptămână, ne-am văzut în fiecare zi, culminând cu ziua de alaltăieri, când a dat năvală în această galerie cu busturi, picioare, suporturi, teancuri de fote, de ii… pentru cineva care le vede pentru prima oară strânse este inimaginabil! În mijlocul galeriei erau numai scaune şi pe fiecare scaun era câte un teanc! Şi m-am întrebat: este posibil să se aleagă ceea ce vedeţi dumneavoastră acum?! Şi iată că s-a ales! Se întâmplă, de multe ori, ca drumul să fie la fel de spectaculos ca rezultatul. Şi chiar aşa a fost acel parcurs de patru ore, cu măsea „atacată”, cu un ştift nepus, vai de capul ei!… a luptat aici, ajutată de Luminiţa Udroiu şi Ana Maria. Ea ne-a dat indicaţii fiecăruia dintre noi. Mi-am scos pălăria şi i-am acordat calificativele cele mai înalte.”, a povestit Ioan Crăciun cum a fost pregătită expoziţia.
- Mărţişoarele confecţionate de Gheorghe Mitroiu au locul lor în expoziţie
Invitaţii expozantei, Carmen Bârloiu, Lavinia Bădulescu, Maria Chirtoacă, Liviu Cioacă şi Marius Bascacov, au adresat mesaje publicului expoziţiei, un omagiu adus femeii din trecut şi din prezent. În memoria lui Gheorghe Mitroiu a fost amenajat un panou cu mărţişoarele lucrate de acesta.
„În urmă cu zece ani, am înfiinţat, împreună cu soţul meu, Gheorghe Mitroiu, „Muzeul de acasă”, în care am costume naţionale din aproape toate zonele ţării. Ţinând cont că suntem în luna martie, Luna Mărţişorului, am adus o parte dintre mărţişoarele confecţionate de el din pâslă, piele, scoici. Parcă îl şi văd cum aduna scoicile la mare şi le vopsea, după care le reda anumite forme. Chiar dacă el nu este prezent cu mine la această expoziţie, îi simt energia. De Ziua Femeii mă surprindea cu un buchet de ghiocei sau violete şi o ieşire în oraş, la o prăjitură.”, şi-a amintit Mirela Mitroiu momente sensibile legate de partenerul de viaţă, împreună cu care a început acest demers de salvare a unor bunuri familiale atât de la Boteni, cât şi de Bistriţa Năsăud, locurile de baştină ale celor doi soţi.
Apoi ea s-a referit la exponatele care i-au delectat pe participanţii la vernisaj. „Aceste costume sunt create, cusute şi purtate de femeile din familia mea, reprezintă o parte din colecţia mea şi vechimea lor se situează între 1890-1945. Fotele sunt ţesute la război cu fir metalic, mătase şi lână, iar iile şi cămăşile sunt cusute pe pânză de casă, cu fir de bumbac, fir aurit, mătase şi împodobite cu mărgele şi paiete. Predomină roşul, albastrul, rozul, negrul şi grena-ul, sunt culori specifice zonei din care provin eu, Boteni. Eu am îmbrăcat un costum din Muscel roşu, primăvăratic, care are ca simbol frunza de viţă înşiruită şi este împodobit cu mărgele.”, a afirmat deţinătoarea costumelor.
Mirela Mitroiu a adus din muzeul său de acasă o ploscă veche de un secol, o amintire de familie, ale cărei tonuri pământii se păstrează încă. A servit mult timp cauzei pentru care a fost confecţionată, atâtea generaţii de nuntaşi gustând vinul şi ţuica din plosca salvată de la distrugere prin aşezarea ei între obiectele etnografice colecţionate.
„Crescând printre gheme, fire, cusături, lângă războiul de ţesut, am învăţat de la bunica şi mama să ţes, să torc, să croşetez, să cos goblen, să cos ii. Am cusut o ie cu ac persan, este diferită de ia care se coase cu ac normal, deoarece, dintr-o neatenţie, se deşiră tot modelul. Sâmbăta, când aveau loc târgurile, bunicii legau boii la căruţă şi plecau la târguri ca să cumpere diverse materiale care ne trebuiau acasă. Nu le procurau cu bani, ci prin troc.”, a încheiat moştenitoarea unor îndeletniciri şi bunuri pe care le pune în valoare prin intermediul unor evenimente plasate în preajma unor sărbători aparte.
Pentru cei dornici să-şi umple ochii şi inimile de „esenţă” de Muscel, expoziţia este deschisă până pe 14 aprilie 2026. Ţinând cont de vechimea şi fragilitatea costumelor, vizitatorii sunt rugaţi să fie cu băgare de seamă în preajma lor, limitându-se la a se desfăta vizual, fără a le atinge, cum se cade, în general, faţă de toate exponatele, publice ori private.
Magda BĂNCESCU
