36,7 milioane de lei. Aceasta este valoarea totală a investiţiei propuse de Consiliul Judeţean Argeş, pentru „Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a Castrului Roman Jidava (Jidova)”, cu fonduri europene, sens în care a fost înaintată o cerere de finanţare. Intenţia autorităţilor judeţene este de a proteja, conserva şi valorifica monumentul istoric clasa A, aflat în patrimoniul UNESCO, respectând autenticitatea şi durabilitatea patrimoniului. Totodată, se urmăreşte şi creşterea gradului de expunere a castrului prin digitizarea acestuia. „Reabilitarea poate duce la dezvoltarea de noi tipuri de servicii, cum ar fi ghidaje turistice, ateliere de artizanat, cafenele şi restaurante tematice şi spaţii pentru evenimente culturale. Acestea contribuie la îmbogăţirea ofertei locale şi îmbunătăţesc calitatea vieţii locuitorilor prin generarea de locuri de muncă în sectorul ospitalităţii, al comerţului şi al serviciilor de turism, oferind astfel oportunităţi de angajare şi dezvoltare profesională pentru localnici. În urma reabilitării Castrului Roman Jidava (Jidova), comunitatea poate beneficia de o infrastructură culturală renovată şi modernizată, care poate fi folosită pentru diverse activităţi cultural-artistice.”, susţin iniţiatorii proiectului. Cererea de finanţare este în etapa de evaluare tehnico-financiară.
- Consolidare şi protecţie a monumentului, plus digitalizare
Pe 17 noiembrie 2025, în cadrul unei şedinţe extraordinare, aleşii judeţeni au revenit asupra cifrelor proiectului privitor la Castrul Roman Jidova, cu precizarea că nu se produce nicio modificare a valorii totale, de 36.714.985,03 lei. Se modifică, însă valoarea neeligibilă, în sensul majorării la 10.563.375,36 lei, faţă de 10.285.430,64 lei, valoarea aprobată în luna mai a acestui an. Pe cale de consecinţă, scade valoarea eligibilă de la 26.429.554,39 lei la 26.151.609,67 lei. Din totalul precizat, de peste 36,7 milioane lei, construcţiile plus montajul se cifrează la 26.901.575,43 lei.
În cadrul programului european accesat de CJ Argeş sunt eligibile activităţile de restaurare, consolidare, extindere, accesibilizare şi dotare (pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural imobil) a monumentelor istorice de categoria A, inclusiv servicii de digitizare/digitalizare în scop educativ, precum şi activităţi de marketing şi promovare turistică. Proiectul urmăreşte „să inspire respect pentru istorie, să stimuleze economia locală şi să creeze oportunităţi educaționale şi culturale pentru generaţiile prezente şi viitoare. Deşi Castrul Roman Jidava (Jidova) şi-a pierdut de-a lungul timpului părţi importante din substanţa originală, monumentul trebuie privit ca o operă spaţială, participantă la realitatea din jur.”
- Lucrările de conservare vor fi dublate de crearea unor anvelope a ruinelor istorice
Accentul se pune, prin intermediul investiţiei despre care relatăm, pe conservarea, restaurarea şi protejare vestigii arheologice. Astfel, sunt prevăzute „lucrări de conservare a materialului istoric şi de remediere a deteriorărilor provocate de expunerea îndelungată la mediul exterior, ulterioară recuperării prin săpătură arheologică, precum şi crearea de anvelope cu scop de protejare şi punere în valoare a ruinelor istorice. Intervenţiile la deteriorările de suprafaţă – lacune, zone decoezive sau exfoliate – cuprind curăţarea mecanică a suprafeţei şi a rosturilor, înlocuirea elementelor degradate, chituirea elementelor de zidărie care prezintă degradări minore, completarea lacunelor cu elemente de aceleaşi dimensiuni şi din material asemănător, rostuirea generală a zidăriei în plan retras cu circa 5 mm faţă de parament.”
Din documentaţia înaintată spre studiu aleşilor judeţeni mai aflăm că se vor executa completări ale zidăriilor incomplete în „situaţiile în care lacunele dezvoltate pun în pericol stabilitatea zidului sau a subansamblurilor structurale şi împiedică înţelegerea ansamblului arhitectural. Completările se vor face cu blocuri sau blochete din piatră similară celei utilizate la zidăria istorică, tratată astfel încât să reproducă textura şi urmele de prelucrare ale blocurilor sau blochetelor antice, cu o minimă diferențiere obţinută prin modul de tăiere sau punere în operă a pietrei – cu o nuanţă mai uniformă faţă de zidăria antică.
Pentru orice completare se vor face întâi probe de prelucrare a materialului. Consolidarea, protejarea generală a zidăriei prin rostuire sunt prevăzute pentru zonele în care mortarul lipseşte sau este slab. Rostuirea implică curăţarea mortarului existent pe o adâncime de 60 mm şi înlocuirea sa cu mortar de var cu adaosuri hidraulice. Texturarea integrarea cromatică a completărilor se va face pe baza de probe pe şantier, respectând natura şi calitatea materialelor a agregatelor şi modul de preparare precum şi punere în operă.
Tratarea hidrofugă şi biocidarea zidurilor elimină mecanismele deteriorare cauzate de umiditate şi de infiltraţii. Se vor fixa în masa mortarului nou turnat elemente din inox în scopul prinderii unor piese de tip articulaţii mecanice, peste Pretorium, Horeum, Principia etc, ca să poată fi montate structuri zvelte de acoperire. Anvelopa creată va găzdui spaţii cu funcţiuni complementare. Se creează astfel posibilitatea efectuării cercetărilor arheologice într-un mediu protejat.”
- Va fi restaurată şi „Porta Praetoria”
Proiectul ia în calcul şi lucrări de restaurare, consolidare şi punere în valoare a porţii principale de acces în castru „Porta Praetoria”. „În prezent, castrul este lipsit de o „interfaţă” cu exteriorul, accesul făcându-se printr-o zonă laterală. Odată cu restaurarea „Porţii Praetoria”, accesul în castru va fi posibil pe traseul antic, firesc, prin această poartă.”
- Muzeul de Istorie şi Arheologie „Jidova” va fi ridicat pe piloţi, în exteriorul castrului roman
Toate construcţiile moderne din interiorul castrului. „Acest proces se va face controlat fără a afecta ruinele istorice. Priveliştea va fi readusă la aspectul iniţial, iar solul va fi nivelat şi acoperit cu un strat vegetal.”, prevede documentaţia.
Câteva precizări şi despre Muzeul de Istorie şi Arheologie „Jidova”, care „va fi ridicat pe piloţi, în exteriorul castrului roman, cu intervenţii minime asupra solului. Clădirea, P + 1 parţial şi un turn retras, foloseşte materiale şi volumetrii care se integrează discret în peisajul arheologic şi natural. Compartimentările interioare sunt realizate din gips-carton cu fono-termoizolaţie. La parter, vizitatorii sunt primiţi într-un foyer ce include recepţia, casa de bilete şi un spaţiu de relaxare, după care urmează patru săli expoziţionale: prima oferă o introducere prin macheta castrului şi hărţi ale Limesului Transalutan, a doua este multimedia (proiecţii, ecrane tactile, machetă digitală), a treia prezintă viaţa soldatului roman în spaţiu cu dublă înălţime, iar a patra expune artefacte mici sub iluminat de accent şi cu replici 3D. Etajul întâi găzduieşte laboratorul arheologic, depozitul de artefacte, spaţii auxiliare şi o cameră multifuncţională destinată atelierelor educative, expoziţiilor temporare şi conferinţelor, accesul publicului fiind controlat. Ultimul nivel este turnul de observare, singurul volum care depăşeşte zidul istoric; orientat spre Sud-Est, permite panorama ruinelor şi este echipat cu telescoape turistice. Acoperişul, conceput ca terasă verde, integrează sisteme de irigație, dejivrare şi panouri fotovoltaice. În ansamblu, muzeul combină protecţia sitului cu o experienţă expoziţională şi educaţională modernă, păstrând un caracter arhitectural sobru şi care ţine cont de importanţa vestigiile romane.”
Panourile informative vor fi montate pe platforma de pământ stabilizat, depus peste solul vegetal existent. În zona Preatoriumului, se propune acoperirea ruinelor istorice cu structuri metalice uşoare şi pereţi de sticlă, fără a impacta contextul istoric. În privinţa circulaţiei generale şi a traseelor de vizitare, se propune reabilitarea drumului de acces către castru şi realizarea unei parcări publice cu capacitatea de aproximativ două autocare şi 13 de autoturisme. Totodată, se propune crearea unui traseu de vizitare în interiorul castrului folosind materiale specifice contextului istoric.
Zonele care reprezintă un pericol pentru cei care vizitează castrul vor fi, de asemenea, reabilitate.
- Intervenţiile nocive cu mortar de ciment trebuie înlăturate
„Intervenţiile anterioare asupra castrului de la Jidova trebuie în totalitate revizuite, iar deciziile în privinţa lor trebuie fundamentate pe studii și proiecte de conservare-restaurare. Intervenţiile nocive cu mortar de ciment trebuie înlăturate, iar modul de abordare a zidurilor ruinate trebuie definit pe baza unei metodologii de intervenţie. Intervențiile propuse trebuie să se bazeze pe folosirea materialelor istorice sau compatibile, îmbunătăţite cu lianţi şi consolidanţi specifici domeniului restaurărilor, fără ciment Portland.
Intervenţiile de conservare a ruinelor nu vor include lucrări de reconstrucţie sau reconstituire, ci procedee de conservare adaptate modului de lucru antic, aplicate ruinelor existente – anastiloză, integrare a lacunelor, completare cu rol de protecţie. În cazuri excepţionale, spoliile cu caracter deosebit de relevant pentru istoria arhitecturii romane pot fi extrase din ziduri şi înlocuite cu copii, pentru a căror execuţie va fi necesară manoperă specializată.
Începând cu 27 iulie 2024, Castrul Roman Jidova, aflat în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, a intrat în Patrimoniul UNESCO. Este vorba despre întreaga linie de fortificaţii construită de Imperiul Roman în Dacia, Castrul mare din punctul „Jidova” – Câmpulung fiind cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind, în acelaşi timp, şi singura edificată din piatră.