Foto: Ioan Niculescu – „Orașul Câmpulung. Primul scaun domnesc al lui Radu-Vodă, descălecătorul Țării Românești”. Fotografie din albumul „Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Mușcel. Anul 1893”. Imagine prelucrată digital.
Într-una dintre călătoriile sale în Muscel, Carol Popp de Szathmári (1812-1887) realizase în anul 1868 prima fotografie panoramică a Câmpulungului. Urcat pe dealul Flămânda, într-o poziție dominantă, Szathmári a avut ideea realizării unui set de cinci fotografii, imagini pe care apoi să le unească într-una singură (un procedeu deloc simplu în acea perioadă), în așa fel încât panorama orașului să pornească din sud de la mănăstirea„Negru-Vodă” și să se întindă până în zona bisericii Schei, la nord.
Alt fotograf renumit din perioada domniei regelui Carol I, prieten și cumnat al lui Carol Popp de Szathmári, Franz Duschek (1830? – 1884) este autorul celei de-a doua fotografii panoramice a Câmpulungului din secolul al XIX-lea. Realizată în jurul anului 1880 prin mixarea a două fotografii tip peisaj („landscape”) făcute de pe dealul Flămânda, panorama intitulată „Vederea generală de la Câmpulung” a fost lucrată în atelierul lui Em. M. Grünberg din București, unul dintre cele mai bune din țară.
- Fotograful argeşean Ioan Niculescu
După ce fusese telegrafist în timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi în primii ani ai domniei lui Carol I, Ioan Niculescu devenise după 1880 nu numai fotograful oficial al Poliţiei Capitalei, ci şi unul dintre cei mai apreciaţi fotografi din Bucureşti. Își deschisese atelier pe Şoseaua Jianu, la nr. 10, nu departe de actuala Piaţă a Victoriei. În atelierul său, fostul „oficiant diriginte de telegraf al sucursalelor din Bucureşti“, după cum el însuşi se prezenta pe un afiş al timpului, făcea fotografii tip „carte de vizită” şi „format cabinet”, dar şi reproduceri după xilogravuri care înfăţişau diferiţi domnitori, oameni politici şi scriitori.
Născut la Vâlsănești, în județul Argeș, prosperul fotograf Ioan Niculescu, cel care îşi anunţa publicul bucureştean şi din provincie că va întreprinde „un lung voiaj în străinătate pentru studierea noilor şi diferitelor proceduri de a studia arta fotografică“, a avut inspiraţia să părăsească pentru o vreme tihna studioului său bucureştean şi să iasă în mai multe locuri din România cu aparatul de fotografiat, trepiedul şi plăcile fotografice. A imortalizat astfel vechi biserici şi mânăstiri, monumente istorice, ruine ale unor cetăţi, peisaje, dar şi diverși oameni îmbrăcaţi în costume naţionale.
Foto: Fotograful Ioan Niculescu. Colecția Bibliotecii Academiei Române.
Ioan Niculescu şi-a ales ca zonă de investigaţie Argeşul şi Muscelul, concentrându-se asupra a două oraşe cu o puternică rezonanţă istorică şi culturală: Câmpulung și Curtea de Argeș. După câţiva ani de peregrinări, în condiţii deloc uşoare, mergând cu trăsura, călare sau chiar pe jos pentru a realiza fotografiile, a adunat clișeele necesare pentru a alcătui minunatul album intitulat „Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893”.
Priceperea fotografului în a-şi căuta obiectivele, ştiinţa de a stabili unghiul potrivit şi lumina cea mai bună pentru a le pune în evidenţă, talentul de a alege ceea ce este reprezentativ, toate acestea fac din albumul dedicat vechilor judeţe Argeş şi Muscel una dintre cele mai valoroase mărturii imagistice legate de aceste locuri la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cel mai adesea, Ioan Niculescu şi-a însoţit fotografiile cu explicaţii detaliate, ceea ce le dă o şi mai puternică notă de autenticitate.
Valoarea documentară deosebită a albumului este sporită de imaginile unor monumente istorice, lovite de timp sau de nepăsarea unora, care în zilele noastre nu mai există. Graţie fotografiilor lui Ioan Niculescu pot fi văzute cum arătau în Câmpulungul de odinioară bisericile Sfânta Troiţă, Sfânta Vineri şi Bradu sau baniţa acestui oraş pentru controlarea măsurilor la vânzătorii de produse din piaţă. Deşi dispărute, pot încă exista pe retina noastră, tot datorită lui Ioan Niculescu, fabrica de brânzeturi din Domneşti, băile de la Bughea ori Fabrica de hârtie şi celuloză din Câmpulung.
- Panorama Câmpulungului în 1893
În albumul său „Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893”, Ioan Niculescu a inclus și o fotografie panoramică a Câmpulungului, realizată aproximativ din același loc de unde, în 1868, Carol Popp de Szathmári și, în jurul anului 1880, Franz Duschek fotografiaseră orașul, adică de pe dealul Flămânda.
Foto: Albumul „Monumente istorice ale României. Tpuri din judeţele Argeş şi Mușcel. Anul 1893”, de Ioan Niculescu. Coperta.
Preluând, probabil, ideea lui Szathmári (colajul din cinci fotografii), Ioan Niculescu a alcătuit la rândul său un colaj din trei fotografii, grupate apoi cu destulă măiestrie într-una singură. Nefiind din partea locului și nefamiliarizat încă suficient cu priveliștea generală a orașului, Ioan Niculescu a unit eronat cele trei imagini, întrucât fotografia care înfățișează partea de nord a Câmpulungului apare ca fiind sudul orașului.
Deși în albumul „Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893” panorama orașului Câmpulung apare distorsionată (dovada evidentă este albia Râului Târgului, care nu are continuitatea firească din natură), printr-o prelucrare digitală actuală a colajului din 1893 și mutarea părților de nord și sud ale orașului la locul lor, vederea de ansamblu a Câmpulungului poate să ne apară astăzi în toată splendoarea ei.
Astfel, pot fi zărite cu ușurință podul care trece peste Râul Târgului (în apropierea mănăstirii „Negru-Vodă”), parcelele de teren cultivat din apropierea dealului Flămânda (pe malul Râului Târgului) și puținele case de atunci din această zonă. De asemenea, sunt ușor de identificat: turnul-clopotniță maiestuos al mănăstirii și biserica de aici, clădirile mai importante ale Câmpulungului și celelalte biserici ale orașului, un al doilea pod în partea de sus a orașului, dealul împădurit al Gruiului, lipsit de construcții, precum și alte detalii.
*
Din albumul original „Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893” al lui Ioan Niculescu (care conține 83 de fotografii din județele Argeș și Muscel), netipărit în epocă, se mai cunosc astăzi doar două exemplare, unul aflat la Biblioteca Academiei Române din București, iar celălalt la Curtea de Argeș.
