Agenda de lucru a primarului Vasile Leau, de la Boteni, include un obiectiv special pentru comună: reabilitarea Muzeului Satului „Ion Chelcea”, care poartă numele unuia dintre cei mai mari specialişti în etnografie ai ţării noastre. Etnograf, sociolog folclorist, muzeolog, doctor în Filozofie, musceleanul Ion Chelcea (1902-1991), născut la Boteni, a întemeiat, la Iaşi, Muzeul Etnografic al Moldovei, sub egida Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Ion Chelcea a fost şi primul titular al disciplinei Etnografie a Universităţii ieşene.
Activitatea didactică şi ştiinţifică a început în 1929, ca preparator la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde a funcţionat, ca asistent şi şef de lucrări, până în 1939. În acel an, şi-a luat doctoratul în Etnografie şi Sociologie, la Universitatea din Cluj, rămânând, câteva decenii la rând, singurul doctor în Etnografie cu titlul obţinut în ţară. Alte repere ale carierei sale: şef de cercetări etnografice în cadrul Institutului Central de Statistică din Bucureşti, între 1939-1942, conferenţiar la Universitatea din Iaşi, director al Muzeului Etnografic al Moldovei, din 1951, până în 1957, muzeograf principal şi şef de secţie al Muzeului Satului din Bucureşti, între 1957 şi 1969. În cei peste 70 de ani de activitate ştiinţifică, Ion Chelcea a lăsat peste 200 de lucrări valoroase, bazate pe cercetările sale în teren, de unde provin imagini care îmbogăţesc patrimoniul cultural muzeal. Iată ce personalitate formidabilă s-a ridicat din Boteni, unde a urmat şcoala elementară, fiind coleg cu Petre Ţuţea. Ca o coincidenţă, Chelcea şi Ţuţea, născuţi în 1902, au părăsit această lume în 1991, la aceeaşi vârstă, 89 de ani.
- În urmă cu 16 ani, la Boteni, era inaugurat Muzeul Satului „Ion Chelcea”
În cinstea acestui om valoros al României, în urmă cu 16 ani, la Boteni, a fost înfiinţat Muzeul Satului „Ion Chelcea”, într-o clădire cu o arhitectură frumoasă, amplasată în centrul comunei.
„La iniţiativa unor oameni inimoşi de-ai locului, muzeul a fost inaugurat în anul 2009, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a Festivalului „Brâul de la Boteni, îndeplinind astfel dorinţa marelui etnograf şi încununând eforturile acestuia de a înfiinţa un lăcaş al culturii tradiţionale locale la Boteni. Clădirea care adăposteşte Muzeul Satului este construită în stilul tradiţional specific zonei Muscelului, cu pridvor înalt, adăpostind două încăperi despărţite de o tindă.
În încăperea principală a muzeului sunt expuse obiecte tradiţionale muscelene, care ilustrează tradiţiile, obiceiurile şi ocupaţiile localnicilor de-a lungul vremii. Printre cele mai admirate exponate se numără costumele populare specifice zonei, printre care şi un frumos strai de mireasă.
Lada de zestre reprezintă şi astăzi un obiect de valoare pentru orice locuitor al Boteniului, deşi ele au devenit prezenţe destul de rare în casele localnicilor. Realizate din lemn şi pictate manual, acestea conţineau lucrurile cu care fetele de măritat plecau din casa părintească spre noua lor locuinţă. Pereţii caselor tradiţionale erau decorați cu chilimuri, lucrate de femeile din Boteni la războiul de ţesut sau pe gherghef. Chilimurile sunt realizate cu motive geometrice, dar şi florale, inspirate din natură.
Una din ocupaţiile principale ale femeilor muscelene era ţesutul, războiul de ţesut fiind un obiect nelipsit în trecut din casele localnicilor din Boteni. Cu ajutorul acestuia, femeile ţeseau postavul, din care se făceau cioarecii şi iţarii bărbaţilor, dar şi delicata pânză de borangic, din care se lucrau iile purtate de frumoasele Boteniului.
Tinda adăposteşte o bucătărie tradiţională din zona Muscelului, având în mijloc o masă joasă rotundă, în jurul căreia ai casei se aşezau să ia masa. În interiorul bucătăriei se regăsesc numeroase obiecte folosite în gospodărie, precum: doniţa în care se ţinea apa, bota folosită la fabricarea ţuicii, tronul de mălai, copaia, oale de pământ în care era ţinută mâncarea, plosca, butoiaşele în care se ţinea ţuica, putineiul în care se făceau untul şi smântâna.
Tacâmurile erau confecţionate din lemn, iar vasele din lut. Pe peretele bucătăriei sunt expuse inclusiv obiecte de ceramică de Boteni, până în anii 1920-1930 localnicii practicând meşteşugul olăritului.
O altă încăpere a Muzeului Satului adăposteşte vestigii istorice, obiecte descoperite pe teritoriul comunei Boteni, unele datând chiar din Neolitic. Ca mărturii ale trecutului, aici sunt expuse unelte, arme şi obiecte casnice, toate lucrate manual din piatră, lemn sau fier.
O importantă parte a muzeului găzduieşte palmaresul impresionant al Ansamblului Folcloric „Argeşelul”, mândria locuitorilor Boteni. Zeci de diplome, medalii, plachete, premii și fotografii sunt expuse în vitrine. Expoziţia rezervă un loc aparte fiilor comunei, personalităţi marcante ale culturii româneşti: Petre Ţuţea, Ion Chelcea, Georgeta Bidilică Vasilache, Mihaela Bidilică Vasilache. La Muzeul Satului din Boteni regăsim cărţi, reviste, articole scrise de condeiele măiestre ale autorilor amintiţi.” Sursa: „Boteni – Cultură şi Tradiţie”, Unitatea Administrativ Teritorială Boteni, iulie 2016.
- Muzeul a fost amenajat în Casa Gheorghe Duţescu
Muzeul Satului „Ion Chelcea” a fost amenajat prin restaurarea şi punerea în valoare a Casei Gheorghe (Ghică) Duţescu, monument istoric. Potrivit unei cercetări a Muzeului Goleşti, „monumentul reprezintă o casă tradiţională specifică pentru zona Muscel. Casa este edificată la sfârşitul secolului al XIX-lea şi prezintă, sub raport arhitectural, un model de construcţie de locuit tipică zonei, relevând prin structura sa, ponderea unei ocupaţii tradiţionale, care a determinat afectarea unor spaţii speciale destinate depozitării produselor pomicole. Este o casă cu nivel, specific zonei, nivelul inferior fiind destinat, în general, păstrării produselor pomicole, amplă ca dimensiuni. Clădirea are două încăperi despărţite de o tindă şi o sală deschisă, dispusă pe două laturi cu o amplă ornamentaţie în stucatură, modalitate decorativă ce conferă o evidentă notă de particularizare a locuinţelor ţărăneşti edificate în prima parte a secolului al XX-lea. În momentul actual, casa găzduieşte Muzeul Satului „Prof. Ion Chelcea”.”
„Vreau să bag în reabilitare Muzeul Satului „Ion Chelcea”. Vreau să-i facem o reabilitare termică.”, sunt planurile primarului Vasile Leau, de la Boteni.
Tot într-un studiu al Muzeului Goleşti găsim şi două fotografii ale locuinţei natale a lui Ion Chelcea. Casa, datând din jurul anului 1880, era retrasă de la şosea, fiind amplasată pe un teren în pantă. Una dintre fotografii a fost realizată în anul 1990 de Radu Oprea. Cealaltă, realizată 20 de ani mai târziu, în 2010, o arată nelocuită şi într-un stadiu serios de degradare.
