Suplimentar contractelor pe care lucrătorii omului de afaceri Răuţoiu le derulează la Bughea de Sus şi Bughea de Jos – contracte de asfaltare a mai multor drumuri, care includ, în ambele localităţi, şi construcţia unui pod -, cel mai solicitat constructor din Nordul judeţului a câştigat şi alte lucrări. Am relatat în ediţia precedentă despre obţinerea, prin atribuire directă, a contractului de reabilitare a tronsonului 1 din „drumul băilor”, din centrul comunei Bughea de Sus, în favoarea SRL-ului lui George Răuţoiu, Conteh Barengott, din Târgovişte. Preţul intervenţiei depăşeşte 1 milion de lei, suportat din resursele locale. Situaţie asemănătoare la Bughea de Jos. Dacă tot îl are în comună, prins cu derularea investiţiei finanţate din Programul „Anghel Saligny” – la fel ca la Bughea de Sus -, investiţie constând în asfaltarea a şase drumuri şi construcţia unui pod, vecinii de la Primăria Bughea de Jos au apelat şi ei la serviciile aceluiaşi executant, pentru o reparaţie stradală asigurată din bugetul local. În această lună, Group Concif SRL, din Bădeni – Stoeneşti, şi-a completat portofoliul muscelean de îmbunătăţiri stradale cu „Modernizarea drumului Brezoiu”.
- Costurile reabilitării străzii Brezoiu, de aproape 800.000 lei, vor fi suportate din bugetul local
Recenta contractare, realizată pe 14 iulie 2025, prin intermediul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice, implică o cheltuială de 786.167,97 lei, asumată de administraţia publică locală de la Bughea de Jos. Amintim că autorităţile locale derulează un program de reabilitări stradale cu fonduri guvernamentale, de aproape 10 milioane de lei. Intenţia de a pune la punct şi strada Brezoiului continuă investiţia aflată în desfăşurare, bazată preponderent pe susţinerea financiară a Programului „Anghel Saligny”. Cei aproape 800.000 lei, cheltuiala cu asfaltarea străzii Brezoiu, reprezintă efortul bughenilor, care, din acest, vor beneficia de condiţii de circulaţie civilizate pe această arteră centrală.
„Prin realizarea lucrărilor se asigură condiţii minimale de infrastructură rurală şi, totodată, o dezvoltare zonală echilibrată din punct de vedere al reţelei de transport rutier.”, şi-a propus Executivul de la Bughea de Jos pentru tronsonul de 636 metri.
Potrivit memoriului de prezentare a intervenţiilor care se vor aplica pe traseul supus modernizării, „în urma examinării vizuale s-au identificat o serie de defecte în corpul drumului, dintre care amintim: gropi, făgaşe, burduşiri, denivelări longitudinale şi transversale, degradări de margine etc., cauzate de şiroiri ale apelor de suprafaţă şi de staţionarea îndelungată a acestora pe partea carosabilă, ca urmare a unei drenări necorespunzătoare şi a acţiunii combinate a factorilor de mediu – trafic.
Starea de degradare actuală creează disconfort utilizatorilor. De asemenea, starea actuală a străzii permite pătrunderea apelor de precipitaţii şi topirea zăpezii în structura rutieră, până la nivelul patului, slăbind capacitatea portantă, ceea ce va amplifica fenomenul de degradare. Pantele longitudinale nu asigură o bună scurgere a apelor de suprafaţă.”, sunt deficienţele constatate de firma de proiectare RS Project Team SRL.
În conformitate cu proiectul, drumul va avea următoarea alcătuire: lăţimea părţii carosabile – 4 metri; panta transversală a carosabilului – 2,5%; acostamentul cu piatră spartă, de 10 cm grosime – 2 x 0,50 metri. Cât despre structura rutieră proiectată, aceasta este compusă din: stratul de rulare, de 4 cm grosime după compactare, din beton asfaltic; stratul de legătură, de 6 cm grosime după compactare, din beton asfaltic; fundaţie din piatră spartă, de 12 cm grosime după compactare; fundaţia existentă, care se reprofilează, se compactează şi se aduce la cotă prin completări cu balast.
Scurgerea apelor pluviale se realizează gravitaţional prin pantele părţii carosabile. Pentru siguranţa circulaţiei rutiere sunt necesare indicatoare de circulaţie, 8 la număr, potrivit aprecierii proiectantului, şi marcaj orizontal. „Se vor executa marcaje rutiere longitudinale de delimitare a părţii carosabile, pe toată lungimea drumului, şi de separare a sensurilor de circulaţie.”, a stabilit autorul proiectului.