Tribunalul Argeş a dat câştig de cauză Câmpulungului. Mausoleul Mateiaş nu pierde parcarea şi terenul învecinat

Pe 24 noiembrie 2021, verdict crucial la Tribunalul Argeş, care a respins pretenţiile autorităţilor de la Valea Mare Pravăţ asupra terenului Mausoleului Mateiaş. Totodată, au fost respinse şi pretenţiile unei familii din zonă asupra parcării, despre care a susţinut că ar fi fost parte a unei moşteniri neîntregite. După procesul de fond, terenul de sub edificiul istoric, fâneaţa învecinată Mausoleului şi „terasa de paradă” rămân ale Câmpulungului şi ale Muzeului Municipal, ca administrator al complexului, pe care Primăria Valea Mare Pravăţ n-ar fi fost în stare să-l gestioneze.
Valea Mare a atacat hotărârea prin care Câmpulung şi-a trecut în domeniul public terenul Mausoleului
Municipalitatea figurează ca pârâtă în litigiul cu Primăria Valea Mare Pravăţ, iniţiat de fostul primar Ion Boncoi, după ce fostul Consiliu Local a aprobat trecerea în domeniul public al municipiului a pământurilor de la Mateiaş, cel de sub construcţii şi cel dimprejur, cu o suprafaţă de peste 14.000 de metri pătraţi.
Dosarul deschis pe 17 septembrie 2018, la Tribunalul Argeş, de către Unitatea Administrativ – Teritorială Valea Mare Pravăţ, urmărea revocarea Hotărârii Consiliului Local Câmpulung nr.4 din 31 ianuarie 2018. Acestei cauze i-a fost conexată o alta, avându-i ca reclamanţi pe Cătălin Petrişor Solomon, Emilia Solomon, Roxana Nicoleta Oancea şi Ancuţa Vâjan, care solicitau o suprafaţă de aproximativ 3.000 de metri pătraţi, despre care aceştia susţineau că s-ar suprapune terasei de paradă a Mausoleului Mateiaş. Altfel spus, actuala parcare ar fi aparţinut familiei Solomon, care a deschis acţiunea pentru recunoaşterea dreptului de proprietate abia în 2018.
Pe 31 ianuarie 2018, consilierii locali ai Câmpulungului au trebuit, la propunerea Executivului, să voteze o hotărâre, prin care aprobau trecerea în domeniul public al municipiului a terenului de la Mateiaş: 14.544 metri pătraţi (1.820 metri pătraţi, teren sub construcţii şi 12.724, metri pătraţi, fâneţe), situaţi în extravilanul comunei Valea Mare Pravăţ, punctul „Mausoleu Mateiaş”. Valoarea de piaţă – căci s-a întocmit şi un raport de evaluare – a fost de 43.680 lei, pentru pământul de sub clădire, iar pentru fâneţe, de 50.896 lei.
Expertiza, care n-a fost gata în decursul a doi ani, a lungit excesiv procesul
Primăria Valea Mare Pravăţ a contestat felul în care municipiul şi-a însuşit pământul de la Mateiaş. Procesul, care a început în toamna anului 2018, a fost mult timp blocat de nefinalizarea expertizei tehnice în specialitatea topometrie, cerute de magistratul de la Tribunalul Argeş, în luna mai a anului 2019, care trebuia să lămurească următoarele obiective: „identificarea şi transpunerea în teren a suprafeţei de 14.544 mp, ce face obiectul H.C.L nr.4/31.01.2018; expertul să precizeze pe raza cărei unităţi administrativ teritoriale se află acest teren şi dacă există act primar de proprietate cu privire la acest teren; să se identifice, în măsura în care este posibil, suprafaţa de 3.000 mp, prevăzută în Hotărârea de Consiliu Local nr.72/23.09.1999, care se regăseşte şi în Hotărârea de Guvern nr.447/16.05.2002; să se arate dacă această suprafaţă de teren reprezintă suprafaţa de sub construcţia mausoleului, pe raza cărei unităţi administrativ teritoriale se află şi dacă această suprafaţă de 3.000 mp este inclusă şi în suprafaţa de 14.544 mp din H.C.L nr.4/31.01.2018.”
Restul cerinţelor priveau suprafaţa de 19.300 metri pătraţi aparţinând familiei Solomon. Cătălin Solomon se luptă în instanţă pentru diferenţa de la 19.300 mp, proprietatea deţinută de părintele său, la 15.180 mp, suprafaţa care a făcut obiectul succesiunii, pentru care exista carte funciară la acel moment. Adică 4.120 mp, din care în teren s-ar mai regăsi 2.888 mp – neîntabulaţi în cartea funciară -, pentru care acesta solicita să i se recunoască dreptul şi calitatea sa de moştenitor unic. Teren identificat a fi parcarea complexului monumental. Totodată, judecătorul de la Piteşti voia să afle şi „dacă există suprapunere de teren între suprafaţa de 14.544 mp, ce face obiectul H.C.L nr.4/31.01.2018, şi suprafaţa de 19.300 mp” a familiei Solomon.
Pe 9 mai 2019, instanţa l-a numit ca expert, prin tragere la sorţi, pe Ionel Drăguţ, a cărui sarcină era să efectueze expertiza tehnică în specialitatea agricultură. La acel termen, magistratul a respins cererea de înlocuire a expertului. Totuşi, pe 26 septembrie 2019, după un termen în care i-a cerut specialistului să depună lucrarea de expertiză dispusă, l-a înlocuit pe Ionel Drăguţ, la solicitarea acestuia, cu Elena Camelia Stănculeanu. După două adrese şi avertismente de amendă către expert, dacă nu prezintă studiul solicitat, în ianuarie şi februarie 2020, procesul a fost amânat de protestul în justiţie. Iar pe 2 aprilie, acţiunea a fost suspendată în baza Decretului Preşedintelui României din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României.
Pe 25 iunie 2020, procesul s-a reluat, dar la primul termen din starea de alertă nu s-a întâmplat mare lucru. Judecătorul a admis cererile de amânare ale expertului şi reclamanţilor, expertul primind un nou avertisment de amendă dacă nu finalizează şi depune la dosar expertiza. Litigiul a debutat, aşadar, cu o pauză întinsă pe durata vacanţei judecătoreşti. Pe 29 octombrie 2020, la prima înfăţişare după concediul magistraţilor, nimic nou: al patrulea avertisment cu amenda pentru doamna expert, care a avut răgaz până pe 14 ianuarie 2021 să încheie lucrarea.
Cum aceasta nu s-a conformat, la începutul anului, magistratul i-a aplicat o amendă de 300 de lei pentru întârzierea judecării cauzei, ca urmare a nedepunerii raportului de expertiză. Care n-a fost gata nici pe 8 aprilie, prin urmare, a primit încă un răgaz, până pe 3 iunie. Dată la care procesul a fost amânat tocmai până pe 14 octombrie 2021.
În toamna acestui an, expertiza a fost gata. Pe 14 octombrie, părţile au beneficiat de un răgaz pentru a lua cunoştinţă de conţinutul raportului şi, eventual, să depună obiecţiuni. Următoarele termene, cele din 11 noiembrie şi 18 noiembrie, au reprezentat amânări ale pronunţării, care s-a produs miercuri, 24 noiembrie 2021.
Tribunalul a respins acţiunea principală formulată de către U.A.T Comuna Valea Mare Pravăţ, a admis cererea de intervenţie accesorie a Muzeului Municipal Câmpulung şi a respins şi cererea conexată, formulată de către cei patru membri ai familiei Solomon. Reclamanţii au fost obligaţi să plătească cheltuieli judiciare în cuantum de 2.500 lei. Perdanţii au dreptul să înainteze recurs în termen de 15 zile de la comunicare. M.B.