În al patrulea an în care organizează Târgul Meşterilor Populari, de sărbătoarea Sfântului Ilie, gazdele Alexandru Oprea şi Sanda Safta au plusat la capitolul atractivitate a ofertei destinate publicului de toate vârstele, invitând meşteri talentaţi să-i încânte pe vizitatori cu produsele minunate ieşite din mâinile lor. Celor „ai casei”, aşa cum pot fi consideraţi artizanii Izabela Andreea Ion, Mona Lucia Ganea, Sofia Ştefănescu şi soţii Andreea şi Dorin Drulă, proprietarii Fermei „7 Muscele”, li s-au alăturat invitaţi speciali, pentru susţinerea atelierelor interactive dedicate preponderent copiilor.
Musafirii Secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung sunt: olarul Nini Porojan, din Vulcana Pandele, sculptorul în lemn Silviu Manda, din comuna Bradu, ale cărui piese sunt decorate cu motive autentice din Muscel, şi meşterul în pirogravură Vasile Meiţă, din Corbeni, venit împreună cu soţia.
- Olarul Nini Porojan le arată vizitatorilor nu numai produsul finit, ci întregul proces prin care lutul ia forma vasului dorit
În afara acestor prezenţe încântătoare pentru cei curioşi să treacă pragul Târgului Meşterilor Populari, nu lipsesc muscelenii noştri, care respectă obiceiul întâlnirii în curtea Secţiei de Etnografie şi Artă Populară, un spaţiu viu în diferite ocazii de peste an. Dintre musafiri, muzeograful şef Sanda Safta a subliniat premiera oferită de standul cu obiecte pirogravate, unde vizitatorii pot vedea şi cum se realizează ornamentaţia care le sporeşte frumuseţea. Soţii Meiţă dezvăluie un sat în miniatură, în care cel care îşi opreşte privirea asupra produselor delicate găseşte de la căsuţe tradiţionale vechi şi fântâni, până la căruţe, coşuri, butoiaşe, putineie, hârdaie, linguri, ornamente de perete şi alte bunuri de folos în bucătăriile şi cămările sătenilor, totul decorat cu artă prin tehnica pirogravurii.
Nota de inedit se păstrează şi la Silviu Manda, sculptor în lemn, care ne-a bucurat cu creaţia sa diversificată, cu rol decorativ într-o locuinţă. Inspirate de religie, muzică, floră, gospodăria ţărănească, minunăţiile lui Silviu Manda sunt lucrate cu migală şi respect pentru tradiţie.
Între doi specialişti în lucrul lemnului s-a „strecurat” olarul Nini Porojan, care a adus la târg produse ceramice pe alese. Acesta le şi arată curioşilor cum se transformă o bucată de lut într-un vas,o acţiune, cu siguranţă, necunoscută celor mici.
Tot la secţiunea ateliere o găsiţi pe Izabela Andreea Ion, cu o dublă calitate: meşter popular şi colecţionar aflat din nou în postura de a-şi expune costumele de sărbătoare, de data aceasta, în ambianţa frumosului conac transformat în muzeu în urmă cu 48 de ani. Izabela îi tentează pe cei care doresc să testeze cusutul sau ţesutul betelor să-i urmărească mişcările şi sfaturile, pentru a afla paşii de bază ai unor îndeletniciri deprinse odinioară la vârsta copilăriei.
Cel mai colorat stand dintre toate este cel al Monei Lucia Ganea, creatoarea păpuşilor din lână, croşetate manual. Betele ţesute, legătorile pentru marame, trăistuţele din lână se găsesc, de asemenea, în oferta unuia dintre colaboratorii statornici ai muzeului. În momentul deschiderii târgului, Mona Lucia Ganea lucra la o traistă.
Lemnul, „stăpânul” celei de-a patra ediţii a Târgului Meşterilor Populari, a dominat şi standul meşterului Sofia Ştefănescu, sculptor în lemn, prezentă cu o varietate de decoraţiuni pentru casă.
Proaspăt reveniţi de la „Făgăraş Fest”, soţii Drulă, Andreea şi Dorin, s-au alăturat expozanţilor cu bunătăţile produse la ferma proprie de pe Creţişoara: brânzeturi, dulceţuri, siropuri ş.a.m.d. Sanda Safta a fost încântată să enumere cele şapte sortimente de brânzeturi fabricate de „7 Muscele”, denumite după muscelele zonei: Creţişoara, Bilceşti, Piatra, Mateiaş, Colnic, Hodor şi Măţău.
- „Colecţia de acasă” a Izabelei Ion, un eveniment cu adevărat pliat pe sărbătoarea Câmpulungului
În deschiderea Târgului Meşterilor Populari a fost inspirat aşezat vernisajul expoziţiei Izabelei Ion, intitulată „Colecţia de acasă”. O colecţie de poveste, disponibilă vizitării până în luna septembrie, pe care vă îndemnăm să n-o rataţi, căci Izabela a îmbogăţit cadrul fermecător al celor patru încăperi cu piese unice. Raritatea şi vechimea lor fac specială colecţia generoasă, care a atras numaidecât atenţia specialiştilor în urmă cu două luni, când proprietara ei a prezentat câteva exponate la Muzeul Naţional Brătianu – Vila Florica din Ştefăneşti. De data aceasta, Izabela a umplut sălile Secţiei de Etnografie cu port popular salvat cu alergătură prin sate şi costuri la care nu vă gândiţi.
„Colecţiei de acasă” îi vom dedica o relatare separată de evenimentul încadrat în programul sărbătorii Câmpulungului. „Vin în faţa dumneavoastră cu o parte din sufletul meu. Pentru mine, aceste costume nu sunt doar un obiect vestimentar, sunt parte din identitatea noastră culturală. Încercăm, pe cât posibil, să le promovăm, pentru că deja kitsch-ul a luat amploare. Mulţumesc, în primul rând, Muzeului de Etnografie, domnului manager, doamnei Sanda, care au fost în permanenţă alături de mine şi m-au susţinut cu orice am avut nevoie.”, a fost mesajul Izabelei Ion, ale cărei mulţumiri au fost direcţionate şi către familie, care i-a înţeles şi acceptat pasiunea pentru una dintre valorile noastre naţionale.
Managerul Muzeului Municipal, Alexandru Oprea, a arătat de ce sunt importante astfel de acţiuni, care pentru destinatari n-ar trebui să se limiteze la un simplu „clătit al ochilor”. Pentru că este de învăţat din ele. „Reuşim să păstrăm Secţia de Etnografie ca un templu al artei etnografice muscelene şi încercăm, de fiecare dată, să concentrăm aici energiile, memoria şi meşteşugul conservat, aşa cum este el original. Am tot spus-o de atâtea ori şi voi continua s-o spun: publicul trebuie educat să facă diferenţa între meşteşugul autentic şi produsul de tip artizanal. Dacă ceva este făcut de mână, asta nu înseamnă că este şi meşteşug tradiţional. Meşteşugul tradiţional utilizează o anumită tehnică, un anumit material şi, mai ales, are o simbolistică, o geometrie, un colorit specifice fiecărei zonei. Ar trebui ca orice om interesat de produsele etnografice să vină la muzee, ca să înveţe să facă diferenţa.”, a explicat directorul Alexandru Oprea raţiunea organizării unor astfel de evenimente, care au rol de cultivare a publicului, nu numai o simplă funcţie comercială sau de relaxare a celor ieşiţi la plimbare.
Târgul Meşterilor Populari este deschis şi mâine, 20 iulie 2025.