Pe 8 august 2024, a fost condusă pe ultimul drum cea din urmă descendentă a renumitei familii câmpulungene Mirea, medicul Anca Ruxandra Beatrice Mirea. Vestea a fost anunţată de către prof.univ.dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, instituţia căreia Anca Mirea i-a donat frumoasa proprietate din centrul Câmpulungului. Locuitorii o ştiu sub denumirea „Casa Pionierului”, însă numele „Mirea” este pentru oraş incomparabil mai puternic decât funcţionalitatea vremelnică a imobilului în perioada regimului comunist. Bunicul proprietarei Vilei Mirea a fost fratele pictorului G.D. Mirea şi al sculptorului Dimitrie Mirea, autorul bustului lui Radu Negru Vodă din faţa Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”.
- Anca Mirea, gazdă a grupului de participanţi la turul parcurilor şi grădinilor din oraş
Deşi avea sănătatea şubrezită de boală şi vârsta înaintată, Anca Ruxandra Beatrice Mirea s-a aflat, în ultimii trei ani, în două ocazii în atenţia publicului, am putea spune. Într-o zi de duminică, 6 iunie 2021, a primit oaspeţi din afara Câmpulungului, însoţiţi de primăriţa Elena Lasconi, într-un tur al parcurilor şi grădinilor din municipiu, acţiune parte a evenimentului european „Rendez vous aux jardins”, sub egida Institutului Naţional al Patrimoniului. La acel moment, grupul de vizitatori ai spaţiilor verzi din oraş, format din profesori, istorici, elevi, a fost primit şi de Anca Mirea, proprietara Vilei Mirea, care a permis să-i fie admirată clădirea în care locuia, dar şi minunata grădină, care are două ieşiri, una pe strada Soldat Golescu, iar cealaltă spre Matei Basarab.
- Ultimul eveniment public al nepoatei pictorului G.D. Mirea a fost lansarea albumului „Pictura în Muscel”
În decembrie 2022, Anca Mirea a participat la un eveniment găzduit de Galeria „Arta”: lansarea albumului „Pictura în Muscel”, realizat de Pavel Beloiu, un câmpulungean stabilit de mulţi ani în Statele Unite ale Americii, fratele medicului Mihai Beloiu, care, timp de 15 ani, a fost director al Spitalului Municipal Câmpulung. Lucrarea a reprezentat o reeditare, după şase ani, a albumului „Alexandru Donici”, completat cu noutăţi. Aproape jumătate din volum, însemnând 60 de picturi, îi este rezervată lui Alexandru Donici, iar diferenţa este împărţită între Ion Negulici, prezent cu 20 de lucrări, şi George Demetrescu Mirea, care are 100 de lucrări ilustrate în album.
După anul 2016, Pavy Beloiu a avut acces, prin bunăvoinţa ultimei descendente a familiei Mirea, medicul Anca Ruxandra Beatrice Mirea, la Vila Mirea (Casa Pionierilor).
„Familia Mirea este extraordinară prin valorile pe care le-a lăsat moştenire nu numai Câmpulungului, ci ţării noastre. Mirea, cel mai mare portretist român, a fost prieten cu Grigorescu, a fost în războiul din 1877, a fost prieten cu Luchian, a fost, 25 de ani, director al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti. A fost directorul care i-a înmânat diploma lui Constantin Brâncuşi. Sute de pictori au trecut prin această şcoală sub conducerea acestui mare dascăl şi mare portretist. Şi ca director la Belle-Arte, dar, mai ales, ca portretist desăvârşit, avea acces la regi. I-a pictat şi pe Carol I, şi pe Ferdinand. A pictat „Vârful cu Dor”, care, din păcate, zace şi acum la Moscova, unde a fost dus odată cu tezaurul naţional. „Vârful cu Dor” a fost premiat la Paris şi este, probabil, cea mai mare pictură realizată de un pictor român. Există numai o copie la Bucureşti. A adus, ca şi Negulici, dar mai mult decât Negulici, faima Câmpulungului şi a României prin premiile pe care le-a luat, când a fost la studii la Paris.”, sunt câteva referinţe prezentate de Pavy Beloiu despre această personalitate colosală a României cu origini câmpulungene, fratele bunicului Ancăi Mirea.
- Vila Elie Mirea, proiectul arhitectului Ion Mincu
Pentru amănunte legate de arhitectura splendidei construcţii lăsate moştenire Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, apelăm la lucrarea profesorului şi istoricului de artă Carmen Oprescu, „Funcţiunea rezidenţială şi rolul ei în modernizarea oraşului Câmpulung Muscel”.
„Conform Ancăi Mirea, nepoata şi moştenitoarea lui Elie Mirea, Ion Mincu şi Costin Petrescu ar fi realizat planurile vilei Elie Mirea, prieteni fiind cu acesta. El ar fi ajutat-o şi pe sora lui, Paulina, căsătorită cu un ofiţer, Braşoveanu, să îşi construiască propria reşedinţă. Memorialistul câmpulungean col. dr. Dimitrie Baciu a afirmat în repetate rânduri că vila Elie Mirea şi vila Braşoveanu ar fi fost proiectate de arhitectul Ion Mincu. Ţinând seama de faptul că Ion Mincu a fost prieten cu N.Petraşcu, pentru care a realizat reşedinţa din Bucureşti şi care i-a fost şi biograf, de faptul că N.Petraşcu a fost prieten şi cu pictorul G.D. Mirea, căruia, de asemenea, i-a fost biograf, pare posibilă o relaţie suficient de apropiată între Mincu şi fraţii Mirea, pentru ca acesta să fi primit o comandă sau mai multe de la ei. În plus, se pare, pe sculptorul D.D. Mirea, frate cu Apostol, Elie şi Paulina Mirea (căsătorită Braşoveanu), îl lega de Mincu studenţia comună la Paris. Ca atare, nu este exclus ca Ion Mincu să fi fost consultat la realizarea proiectelor vilelor câmpulungene ale familiei Mirea, dacă nu a recomandat alegerea unuia dintre discipolii lui ca arhitect sau, de ce nu, a realizat chiar el vreuna dintre ele. Categoric, cea mai apropiată concepţiei artistice a lui Mincu nu este vila Elie Mirea şi nici casa Braşoveanu, ci vila Apostol Mirea.”, redăm un fragment al studiului referitor la autorii cărora le-ar fi atribuit proiectul impozantei construcţii.
- În vara anului 1954, se înfiinţa Casa Pionierilor în clădirea naţionalizată
Istoria vilei cuprinde şi un capitol în perioada comunistă în care a avut destinaţia de Casă a Pionierilor. A fost înfiinţată cu exact 70 de ani în urmă, pe 17 iulie 1954. Potrivit lucrării „Câmpulung Muscel. Ieri şi azi”, realizată de I. Hurdubeţiu, Fl. Mârtzu, N. Nicolaescu, Gh. Pârnuţă, I. Stănculescu, în 1973-1974 – anul realizării monografiei -, activau 16 cercuri în cadrul Casei Pionerilor, frecventate de 2.000 de elevi: Aeromodele, Navomodele, Mecanică-auto (carturi), Mâini îndemânatice (fete), Radio-telegrafie, Prietenii naturii, Turism-meteorologie, Cenaclul literar şi reporteri, Cercul prieteniei, Cercul de instrumente muzicale, Cercul artistic, Căutătorii de comori, Sculptură-pirogravură, Dansuri populare, Jocuri sportive.