Câmpulungul s-a aliniat localităţilor urbane din judeţ care ţin sărbători închinate toamnei, reluând, după ani buni de întrerupere, o frumoasă tradiţie, limitată, în trecut, la cântec şi joc popular. Noul primar al municipiului, inspirat de colegii de la Piteşti şi Mioveni, unde „Toamna piteşteană” şi „Ziua Recoltei” se bucură de succes tradus în numărul de participanţi, a colorat atmosfera ternă de octombrie veritabil cu o „Toamnă musceleană” altfel decât o ştiam în trecut. Timidă, ce-i drept, ca orice început, în materie de expozanţi şi clienţi, dar, după cum îi asigură primarul Liviu Ţâroiu pe câmpulungeni şi vecinii musceleni, plasarea ei într-o perioadă mai blândă din punct de vedere meteo, cu câteva săptămâni mai devreme, va înlătura inconvenientul participării publicului sub aşteptările organizatorilor. Chiar dacă terasele, unde mititeii au fost eclipsaţi de pastramă, tochitură, saramură de crap, cârnaţi, jambon, tobă, frigărui, sarmale, fasole cu ciolan asortată cu murături, iar berea a fost bătută clar de vin şi ţuică, n-au fost înţesate de clienţi de dimineaţa până noaptea târziu, aşa cum se întâmplă la Zilele Câmpulungului, s-au găsit destui care să încerce bunătăţile aburind la doi paşi de scena pe care au evoluat interpreţi de muzică uşoară şi populară. Reluarea „Toamnei muscelene”, o sărbătoare de bifat în calendarul manifestărilor de peste an, la care este de dorit ca bazarul să piardă teren în faţa producătorilor autentici, a fost o idee excelentă, dar rămâne să se lucreze la îmbunătăţirea ei la ediţia viitoare, odată spartă gheaţa cu acest experiment, care le-a arătat autorităţilor că lumea, dacă este informată din vreme şi pe întreg teritoriul Muscelului, este dispusă să iasă din case ca să bea un pahar de vin fiert, să cumpere o brânză de calitate, să asculte o muzică bună şi să schimbe o vorbă cu cunoscuţii întâlniţi în centru.
Prea mult bazar, prea puţin autentic
Trecând, deocamdată, peste minusurile de natură organizatorică – eveniment necuprins în programul pe 2016, nebugetat şi încredinţat, pentru a fi „pus în scenă”, aceleiaşi firme din Târgovişte, cu care Liviu Ţâroiu a colaborat la Zilele Municipiului – per ansamblu, lumea, aia care a fost, a gustat „Toamna musceleană”. Adică a gustat cam din tot ce au oferit specific toamnei bucătarii pregătiţi cu gustări din pui, peşte, porc şi oaie, lângă care a fost aşezată la perpelit pe grătare o cantitate îndestulătoare de bulz, care a pus la grele cazne nările celor care şi-au propus o simplă ocheadă aruncată în scop de cercetare a zonei, la o promenadă de după amiază.
Amplasarea unui număr de corturi care a întrecut “logistica” de Zilele Municipiului era semn că se aşteaptă o participare mai mare decât la sărbătoarea estivală a Câmpulungului, ceea ce nu s-a întâmplat. Este adevărat că, prin prezenţa „căbănuţelor” pe tronsonul cuprins între Piaţa Primăriei şi capătul bulevardului, s-a compensat lipsa târgului ţinut, în 2016, în parcarea Stadionului. De fapt, târgul n-a lipsit, majoritatea negustorilor de la „Toamna musceleană” fiind cei care vin şi la ZMC. Nelipsitele blănuri şi articole de pielărie, mormane de eşarfe, pălării şi portofele, pe lângă alte multe mărunţişuri, între care şi-au găsit loc două tarabe cu dulciuri de casă, a căror vedere a produs o revoluţie a papilelor gustative în cazul amatorilor de astfel de tentaţii. Şirul de tarabe era deschis de un domn care oferea la vânzare dovleci gigantici, la 1,5 lei kilogramul. Muscelenii pe care îi ţinea buzunarul, posesori de vile pe ale căror verande să încapă măgăoaia, aveau decoraţiunile de Halloween asigurate. Aşadar, pe lângă de-ale gurii, găseai câteva simboluri în spiritul sezonului autumnal celebrat weekend-ul trecut şi la Câmpulung.
Şi organizatoarea, patroana de la Palmyra Events, a pregătit un colţ frumos ornat, care să-i ducă pe clienţi cu gândul la toamnă, numai bun pentru fotografiile pe care vizitatorii le-au imortalizat în acest decor. De altfel, aici a fost deschisă prima ediţie, să-i spunem, deşi „Toamna musceleană” are o vechime în spate, întreruptă, din păcate, ca să se umfle Zilele Municipiului la o săptămână, când se puteau ţine astfel de manifestări reduse la două-trei zile în fiecare sezon, ca să se învioreze aerul gri al târgului.
Dacă autorităţile noastre colaborau cu primarii de la ţară, probabil că “Toamna” ar fi fost una bogată, ca participare
Vineri, prima zi a „Toamnei muscelene”, care a coincis cu o mare sărbătoare creştină, Sfânta Parascheva, a reprezentat „vârful” evenimentului, datorită curiozităţii stârnite muscelenilor. Veniţi la oraş, ca în orice zi nelucrătoare, aceştia s-au trezit în mijlocul distracţiei. La ora 11.00, primarul Liviu Ţâroiu a coborât din birou şi, alături de Marinela Olei, patroana firmei Palmyra Events, care a pus 10.000 de euro la bătaie pentru organizare, a inaugurat ediţia I a unei manifestări pe care autorităţile o şi gândesc altfel pentru anul viitor. În momentul deschiderii, primarul mărturisea că ideea i-a fost sugerată de Marinela Olei, în cadrul unei întâlniri pe care au avut-o la Braşov, la Oktober Fest.
Ca să dea consistenţă „comitetului de primire” a câmpulungenilor în Piaţa Primăriei, unde grătarele fuseseră puse la treabă, s-au alăturat primarului şi colaboratoarei sale viceprimarul Mărgărin Blidaru, costumat la patru ace, datorită acţiunii de la Forţele de Muncă, bursa pentru romi, pe care, în absenţa primarului, ocupat cu deschiderea festivalului, a „monitorizat-o”, şi câţiva consilieri locali. PSD&Friends, adică aleşii social-democraţi şi aliaţii acestora de la ALDE şi PAM: Cornel Băjan, Florin Pană, Gheorghe Sârbu (cel care îl va înlocui curând pe demisionarul Victor Bână), Sergiu Cicu, Manuel Zenovie, Constantin Staicu şi, bineînţeles, deputatul Gheorghe Marin. Niciun liberal nu a fost prezent la deschiderea „Toamnei muscelene”, aceştia făcându-şi apariţia mai târziu. De altfel, cu trei zile înainte, la conferinţa de presă a PNL, au afirmat că n-au fost invitaţi la eveniment.
După mesajele primarului Liviu Ţâroiu, partenerei sale, Marinela Olei, şi deputatului Gheorghe Marin, alaiul a pornit într-un tur al părţii de bulevard ocupate de corturile negustorilor cărora le prieşte apetitul pentru cumpărături al muscelenilor, de vreme ce revin an de an. Acum şi de două ori pe an. Din păcate, această ediţie inaugurală a „Toamnei muscelene” s-a ţinut fără musceleni. Dacă nu erau producătorii trimişi la Câmpulung de Gheorghiţă Boţârcă, primarul Topoloveniului, aerul rustic al acţiunii era compromis. Au fost câţiva vânzători de brânzeturi, câţiva cu pastramă în bătaia vântului şi câţiva cu butoiaşe de vin şi must, gata să umple sacoşele muşteriilor cu rezerve de medicament natural, dar producătorii noştri, care se vaită că n-au loc de bişniţari, ca să-şi vândă fructele şi legumele, au lipsit cu desăvârşire. Asta deşi partea de bulevard dinspre Hotelul „Muscelul” le-a fost pusă la dispoziţie gratuit. Probabil că o conlucrare mai bună a edililor de la Câmpulung cu primarii de la comune ar fi umplut şi cealaltă parte a zonei rezervate producătorilor şi artizanilor de care nu ducem lipsă, după cum ne-am convins pe dealul Chiliilor, unde găseai de la ciorapi de lână, până la siropuri şi dulceţuri din fructe de pădure.
O fi fost şi vremea rece şi înnorată de vină că muscelenii noştri n-au ieşit să-şi promoveze munca. Chiar şi sub ameninţarea ploii, de care restul ţării a avut parte din belşug, pe Liviu Ţâroiu cineva acolo sus chiar îl iubeşte, pentru că, în ciuda zgârceniei temperaturilor din termometre, măcar n-a fost udătură care să strice complet sărbătoarea. Cum festin fără muzică nu se cade, căci doar nu era pomană, au fost tocmiţi artişti şi pentru tineri, şi pentru părinţii şi bunicii lor. Pentru generaţia tânără şi nu numai au performat pe scena din Piaţa Primăriei Sandra N., Oana Radu, Zavera, Like Chocolate, Georgiana Lăpădat, Haiducii şi Ro-Mania. Iar pentru iubitorii de folclor s-a apelat la interpreţi locali, în cântecele cărora parcă alt gust a avut vinul ghiurghiuliu. Ţâroiu a ţinut cont de propunerea colegului de la PAM, Constantin Staicu, şi a adus şi fanfara Teatrului „Alexandru Davila” la „Toamna musceleană”, semn că omul scoate bani şi din piatră seacă atunci când vine vorba de mulţumit electoratul şi aliaţii politici.