Iuliana Lăzărică Enache, autoarea monografiei „Satul Groşani”, carte prezentată duminică, 12 noiembrie 2023, îşi începe povestea de viaţă cu o recunoaştere profundă a influenţei învăţătorului său din şcoala de la Groşani, pe care îl numeşte un mentor de mare valoare, care a ghidat-o în primii paşi ai scrierii. Parcurgând cei opt ani de învăţământ, la Şcoala Apa Sărată, a avut şansa de a se conecta cu o altă figură importantă, Ileana Coşleacără, care i-a fost profesoară. Alegând un liceu industrial în construcţii de maşini, şi-a început drumul profesional în anul 1971. Prin diverse experienţe de muncă, şi-a construit o carieră solidă, dar şi o familie, devenind mamă a doi copii. Unul dintre momentele cele mai importante din viaţa sa l-a reprezentat propunerea comandantului unde lucra la acea vreme de a face o facultate. „Aici a fost pasul meu desăvârşit spre scris şi spre viaţă”, a menţionat scriitoarea.
- Mănăstirea „Negru Vodă” a stăpânit satul Groşani timp de peste 600 de ani
Monografia „Satul Groşani” oferă o incursiune în istoria acestui aşezământ rural, dezvăluind rădăcinile sale adânci, ancorate în epoca întemeierii Ţării Româneşti de către Basarab I, în anul 1330. La acea vreme, fiul său, Nicolae Alexandru Basarab, a jucat un rol importat în conturarea nucleului care va deveni Ţara Românească. Groşani, satul descris în monografie, primeşte atenţia specială din partea lui Nicolae Alexandru Basarab. Prin plantarea crucilor în acest loc, semn că a fost moşie voievodală, satul devine parte integrantă a acestei iniţiative de a consolida Ţara Românească. Pe atunci, satul dovedea o administraţie puternică şi desfăşura o activitate bogată, concentrându-se atât pe creşterea vitelor, cât şi pe meşteşugurile moştenite de la romani. Nicolae Alexandru Basarab, impresionat de frumuseţea satului, decide să-l ofere ca danie Bisericii şi domniei. „În momentul când vede acest sat, a exclamat: „Ce sat frumos! Acest sat îl voi face danie al Bisericii, al domniei”. Următoarele zile, ani şi de atunci, sute de ani, satul Groşani va rămâne pentru mult timp, respectiv 670 de ani, în ajutorul Mănăstirii „Negru Vodă”.”, a relatat Iuliana Lăzărică Enache.
Astfel, monografia oferă informaţii importante despre evoluţia şi contribuţia semnificativă a satului Groşani la patrimoniul cultural şi religios al regiunii. „Am vrut ca aceşti copii să cunoască frumoasa şi dulcea noastră istorie, a muscelenilor de aici. Pentru asta am deschis două ferestre ale istoriei: am pornit cu o fereastră către Ţara Românească, iar aici am găsit Dacia, am vorbit despre Decebal şi Traian, despre economia Daciei, am arătat câteva monede. După aceea am adus cadrul în apropierea noastră, la Muscel, şi aici am găsit epoca lui Negru Vodă, Ordinul Cavalerilor, care veneau în satul Groşani pentru plimbare. Vom găsi, alături de oameni, o foarte bună activitate din partea bisericii, pentru că Biserica lui Nicolae Alexandru Basarab va captura forţa de muncă a groşanilor, plus a treizecea parte din alimentele lor şi, în felul acesta, oamenii aduc un bine satului, prin învăţarea scrisului, prin învăţarea cititului, prin diverse meserii pe care le acaparează.”, a transmis autoarea monografiei.
- Scriitoarea se mândreşte cu cei doi copii, care au, în prezent, cariere de succes
La realizarea acestei monografii, Iuliana Lăzărică Enache a lucrat timp de patru ani. Pentru a înţelege foarte bine subiectele, a folosit o mulţime de hărţi, care indicau locul unde s-au întâmplat toate evenimentele relatate în volum. Iuliana Lăzărică Enache se mândreşte cu o familie diversificată în ceea ce priveşte domeniul educaţional şi profesional. Fiica sa a ales calea predării limbilor străine, absolvind la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, cu licenţă pentru limba engleză şi limba germană. A continuat studiile în statul canadian, la prestigioasa facultate „McGill”, apoi la Universitatea din Montreal, consolidându-şi profesionalismul în domeniul predării limbilor străine.
Fiul acesteia şi-a orientat cariera în domeniul hotelier, studiind la Bucureşti şi absolvind un institut american-austriac. Cu o experienţă de 11 ani în zona Văii Prahova, a obţinut ulterior certificatul de director de hotel sau staţiune în cadrul Facultăţii Transilvania, iar, în prezent, acesta este stabilit în Anglia, unde activează în domeniul hotelier.
- Ileana Coşleacără, despre Iuliana Lăzărică Enache: „Pot spune că un elev şi-a depăşit cu mult profesorul”
La eveniment, printre invitaţi s-a numărat şi Ileana Coşleacără, fosta profesoară a Iulianei Lăzărică Enache, cea care a îndrumat-o pe autoare în scrierile acesteia. „Eforturile Iulianei sunt enorme, pentru că o carte de acest gen, cum foarte bine ştiţi mulţi dintre dumneavoastră, se scrie în institutele de cercetare şi la ele muncesc zeci de oameni. Iuliana a scris singură această carte. Într-o carieră de peste 50 de ani întâlneşti foarte mulţi elevi. Eu am privilegiul să predau limba română, consider cel mai frumos obiect care se poate preda într-o şcoală şi am avut elevi foarte buni. Vreau să vă mărturisesc, cu toată sinceritatea: nici unul dintre elevii mei, astăzi decani, rectori, mari psihologi, scriitori, nici unul dintre ei nu a avut performanţa Iulianei. Pot spune acum că un elev şi-a depăşit cu mult, cu foarte mult profesorul. I-am spus Iulianei că am asemănat-o cu Fănuş Neagu. Metafora este în vârful peniţei sale. Ea scrie extraordinar. O felicit din toată inima, o iubesc, o apreciez enorm şi-i doresc pe mai departe să scrie bine şi frumos şi să-i dea Dumnezeu acei ani de linişte în care ea să poată crea.”, a transmis profesoara Ileana Coşleacără.
- Prefaţa cărţii a fost realizată de preot doctor Ştefan Ştefănescu
Un invitat special care a luat parte la prezentarea monografiei a fost preotul doctor Ştefan Ştefănescu, parohul Bisericii Domnească. Acesta a realizat prefaţa monografiei „Satul Groşani”, fiind în legătură strânsă cu autoarea acestuia. „În anul 1521, Jupân Neacşu îi scria o scrisoare în limba română judelui Braşovului, prin care îl înştiinţa despre mişcările turcilor la Dunăre. Mă gândesc că doamna Iuliana Lăzărică-Enache nu face altceva decât să respecte testamentul moral al lui Jupân Neacşu, să scrie. Doamna a reuşit să păstreze acest testament moral şi să ne dăruiască această lucrare de mare importanţă pentru Câmpulung, de aproape 500 de pagini. Mi-a fost foarte greu să le citesc pe toate, pentru că a trebuit să fac o sinteză. Iuliana, în limba latină, înseamnă „lumina cerului” sau „cer luminos”. Se vede că Dumnezeu a luminat-o şi se vede că i-a dăruit tuş în peniţă, pentru că numai muscelenilor le este dat acest dar. Această carte o să ne aducă o bucurie mare şi o să-şi găsească un loc în bibliotecile noastre, pentru că, aşa cum spunea şi Tudor Arghezi, cartea este ca lumina lunii, aşternută pe o piatră, după ce luna a apus. Adică ce citim şi ne rămâne în memorie, ne zideşte şi ne dăm seama cum putem, cu discreţie, să avem demnitatea dăruită de Dumnezeu. Să ştiţi că trebuie să-i spun doamnei să nu-l uite pe soţul Avram Enache, care cu timp, şi fără timp, a avut grijă să o susţină în această frumoasă lucrare culturală. Să ştiţi că o mai caracterizează şi arta scrisului frumos! Sunt convins că această carte va scrie istorie în Câmpulungul Muscelului. Dumnezeu să binecuvânteze toată lucrarea!”, a transmis preot doctor Ştefan Ştefănescu.
Evenimentul a fost marcat de grupul de fluieraşi din Jugur, „Ion Arsene”, care a încântat publicul prin două cântece autentice interpretate la fluier, îndrumaţi de către profesorul Narcis Manole şi coordonaţi de către Nicoleta Şulcă.
Robert Adrian ȘTEFAN
