Primăria începe demersurile pentru declararea Câmpulungului staţiune turistică de interes naţional

Consilierilor municipali le este prezentată, la şedinţa ordinară de joi, 27 aprilie 2023, o intenţie a Executivului care sună bine: Câmpulung, staţiune turistică de interes naţional. Săptămâna viitoare, aleşilor li se solicită votul pentru oportunitatea şi necesitatea demarării procedurilor legale pentru dobândirea de către municipiul nostru a statutului de staţiune turistică de interes naţional. Aşa cum au procedat şi celelalte primării din Muscel, care au în derulare formalităţi similare, administraţia câmpulungeană va apela, cu aprobarea Consiliului Local, la ajutorul unui consultant pentru elaborarea documentelor necesare. Nu este cazul ca opoziţia PSD-istă să sară ca opărită că prăduieşte Lasconi bugetul public cu contractele de consultanţă, căci şi primarii PSD Ionel Dulamă, de la Rucăr, şi Marin Toader, de la Lereşti, au angajat firme pentru întocmirea unor studii pe această temă. Tot cu consultanţi lucrează şi edilii social-democraţi care aspiră la statutul de staţiune pentru localităţile lor, a căror reputaţie turistică depăşeşte interesul local.

Câmpulung: „Cel mai bine conservat oraş istoric din Ţara Românească”

În documentaţia întocmită de arhitectul şef Mădălina Zăgărin, aceasta punctează rezultatele obţinute în cadrul proiectului „Cercetări în sprijinul dezvoltării competitivităţii turismului cultural din România, prin evaluarea, monitorizarea şi valorificarea sub-formelor şi tipurilor de dezvoltare ale acestuia”, finanţat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. În cadrul acestui proiect întocmit de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, s-a realizat o analiză SWOT cu privire la activitatea turistică şi culturală în municipiul Câmpulung în perioada 2016-2022. Analiza pune accent pe importanţa turismului din Câmpulung.

Materialul arhitectei şef Mădălina Zăgărin enumeră punctele forte reieşite din analiza despre care relatăm.

• Existenţa unor importante resurse naturale (frumuseţea peisajelor, amplasarea municipiului într-un cadru pitoresc, izvoarele minerale) şi antropice în Câmpulung (monumentele istorice, construcţiile arhitecturale elegante, obiectivele turistice);

• Calitatea mediului natural (clima este temperată, verile sunt plăcute şi iernile reci, ceea ce înseamnă că municipiul poate fi o destinaţie de vacanţă potrivită în fiecare anotimp), urban şi cultural din municipiu sunt principalele motive pentru care în Câmpulung se pot organiza activităţi de turism cultural (având în vedere varietatea obiectivelor cultural-turistice, istorice şi religioase) şi sejururi relaxante (recreere şi climato-terapie);

• În plus, datorită varietăţii obiectivelor turistice şi amplasării geografice, în Câmpulung se pot practica şi alte tipuri de turism: turismul de tranzit (luând în considerare faptul că localitatea este tranzitată de un număr semnificativ de turişti aflaţi în drum spre obiectivele din Transilvania, prin culoarul Rucăr-Bran), turismul de week-end, turismul sportiv (municipiul dispune de o infrastructură sportivă), de agrement, religios (existenţa unei multitudini de lăcaşe de cult şi cruci de piatră, care pot constitui veritabile puncte de atracţie pentru practicarea acestui tip de turism);

• În Strategia de dezvoltare a municipiului se specifică faptul că acesta este „Cel mai bine conservat oraş istoric din Ţara Românească”, iar patrimoniul construit este reprezentat în Lista Monumentelor Istorice de peste 150 de poziţii;

• Existenţa unui centru istoric cu clădiri în stil neoromânesc, datând din secolul XIX, care, prin lucrări de renovare şi restaurare, pot recrea farmecul de altădată al localităţii;

• O anumită notorietate a Câmpulungului la nivel naţional, din perspectivă istorică: primul document scris în Limba Română („Scrisoarea lui Neacşu” de la Câmpulung – anul 1521) sau de dată mai recentă (datorită fostei Uzine ARO, unde, până în anii 2000, s-a produs vestita maşină de teren ARO);

• Statutul de fostă staţiune balneoclimaterică (obţinut prin Decret Regal în 1925). În plus, la sfârşitul secolului XIX exista un stabiliment balnear – Băile „Kretzulescu” -, care era comparat cu altele asemenea din străinătate (Davos sau Evian);

• Prezenţa în municipiul Câmpulung a factorilor terapeutici naturali, reprezentaţi de bioclimatul relaxant, ape minerale clorurate şi sodice, nămol sapropelic;

• Statutul de fostă capitală a Ţării Româneşti: Câmpulung a fost prima capitală a statului medieval Ţara Românească (1330-1369);

• Multitudinea evenimentelor culturale locale organizate anual: spectacole, expoziţii, concursuri, spectacole de teatru, festivaluri);

• Existenţa unor formaţii artistice care promovează cântecul, tradiţiile şi portul tradiţional;

• Posibilităţile de acces rutier şi feroviar care permit ca municipiul Câmpulung să fie vizitabil relativ repede de potenţial turişti din oraşe precum Bucureşti, Piteşti, Târgovişte, Braşov;

• Proximitatea zonei montane, care face din Câmpulung o importantă poartă de acces spre masivul Iezer-Păpuşa (distanţa Câmpulung – Cabana Voina este de 20 km). De asemenea, există o distanţă relativ scurtă şi pentru accesul în Masivul Leaota (circa 15 km faţă de localităţile Bădeni, Slobozia şi Stoeneşti, de unde pornesc două trasee montane spre Munţii Leaota – acelaşi lucru este valabil şi pentru Dragoslavele). Apoi, prin comuna Dâmbovicioara, situată la 30 km de Câmpulung, se face accesul la traseele dinspre sud ale Munţilor Piatra Craiului;

• Până în anul 2019, inclusiv, înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19, numărul de turişti era în creştere;

• Numărul de şomeri din municipiu a scăzut în anii 2020 şi 2021, în perioada pandemică;

• Existenţa pe teritoriul municipiului a unor întreprinderi şi operatori economici care au ca obiect de activitate turismul şi cultura;

• Economia locală este bine reprezentată printr-o serie de firme care activează în domeniul manufacturier;

• Existenţa unui cadru de colaborare la nivelul UAT-urilor din zonă sub forma Grupului de Acţiune Locală GAL Muscel.

Municipiul are doar două unităţi de cazare clasificate la 4 stele sau margarete, restul fiind de 3

Documentul întocmit de Mădălina Zăgărin conţine şi punctele slabe reieşite din analiza efectuată de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism.

• Municipiul nu mai are statut de staţiune turistică;

• Activităţile turistice din municipiu sunt insuficient dezvoltate, deşi în cadrul acestuia există obiective turistice şi culturale importante;

• Nu există un sistem unitar de semnalizare a monumentelor / obiectivelor turistice, acestea nefiind marcate corespunzător pentru a putea fi localizate; în plus, acestea nu sunt valorificate, promovate şi unele nici conservate într-o manieră adecvată;

• Lipsa unei forme accesibile în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la poziţia / locaţia monumentelor şi caracteristicile istorice, artistice, arhitectonice ale acestora (cu unele excepţii datorate unor iniţiative voluntare sau locale), pentru utilizatorii potenţiali;

• Lipsa unor produse turistice permanente, în pofida faptului că municipiul poate fi o destinaţie potrivită pentru fiecare anotimp;

• Nefinalizarea proiectului cu finanţare europeană intitulat „Dezvoltarea infrastructurii turistice a municipiului Câmpulung prin reabilitarea zonei istorice şi de agrement Complex Parc „Kretzulescu”. Acest proiect a demarat în anul 2013 şi trebuia finalizat până în anul 2015. Prin nefinalizarea acestuia, s-a pierdut o ocazie importantă de a dezvolta municipiul din punct de vedere turistic;

• Nevalorificarea factorilor naturali terapeutici existenţi în municipiu;

• Iniţiative reduse de mediatizare a activităţilor turistice (materiale promoţionale de prezentare a potenţialului turistic);

• Nu există o strategie / plan / politică unitară de promovare şi marketing a potenţialului turistic şi cultural al municipiului, cauză din care acesta nu este suficient cunoscut la nivel naţional şi internaţional;

• Lipsa unui centru de informare şi promovare turistică;

• Municipiul are doar două unităţi de cazare clasificate la un grad de confort superior (4 stele/margarete), majoritatea (70,6%) fiind încadrate la o categorie medie (3 stele). Hotelurile, ca tipuri de unităţi de cazare, sunt foarte puţin reprezentate (doar două la număr). În ceea ce priveşte unităţile de alimentaţie publică, acestea sunt destul de reduse ca tipologie (dar nu şi ca număr);

• Oscilaţiile numărului vizitatorilor ai muzeelor şi colecţiilor publice în perioada 2016-2020;

• Scăderea numărului cititorilor activi care au apelat la serviciile bibliotecilor din Câmpulung, în perioada 2016-2020;

• Infrastructura de agrement este insuficient dezvoltată faţă de potenţialul municipiului;

• Lipsa facilităţilor pentru turismul de afaceri (săli de conferinţe, congrese), neexistând multe unităţi de cazare de confort superior care să dispună de astfel de facilităţi;

• Deteriorarea anumitor monumente istorice.

„Obţinerea statutului de staţiune turistică pentru municipiul Câmpulung ar aduce beneficii precum: atragerea de finanţări nerambursabile – municipiul putând fi promovat cu noul statut – şi posibilitatea realizării unor noi proiecte de dezvoltare a turismului, care vor genera efecte benefice pentru economia locală.”, este, poate, cel mai important beneficiu pe care l-ar aduce Câmpulungului statutul de staţiune turistică de interes naţional.