Fost secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, dar şi fost şef al Serviciului Constatare Nereguli şi Antifraudă Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, Marius Mihai Vasiliu a obţinut câştig de cauză într-o speţă tocmai la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Decizia se va transforma în jurisprudenţă obligatorie pentru toate instanţele judecătoreşti şi DNA, pentru toate autorităţile de management şi autorităţile de audit, nu doar din România, ci şi din toată Uniunea Europeană.
În urma unui control, Ministerul Dezvoltării a considerat că există neconcordanţe în proiectul de promovare turistică al „Mănăstirii Cetăţuia Negru Vodă – Legendă şi tradiţie”. Este vorba de proiectul cu fonduri europene, în valoare de 1.040.880 lei, implementat de Primăria Cetăţeni, în timpul fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea. Acest contract prevedea, printre altele, că beneficiarul urma să efectueze , din fonduri proprii, în perioada ulterioară executării proiectului (în perioada de sustenabilitate), tipărirea şi distribuirea de materiale de promovare, precum pliante, vederi, broşuri, albume fotografice şi ghiduri turistice, pentru a asigura publicitatea proiectului. Comuna a prezentat, pe de o parte, un raport privind durabilitatea investiţiei şi, pe de altă parte, un raport cu distribuţia materialelor de promovare.
Ministerul Dezvoltării a considerat că există neconcordanţe între conţinutul acestor rapoarte şi probele prezentate de administraţia locală de la Cetăţeni, cu ocazia unui control la faţa locului. Deşi conducerea de atunci a Primăriei Cetăţeni a declarat că a realizat şi distribuit materialele de promovare în conformitate cu contractul, nu a fost în măsură să justifice acest fapt corespunzător cerinţelor legale, dând astfel naştere unor suspiciuni cu privire la exactitatea documentelor prezentate.
DNA Piteşti a clasat cauza
În 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Piteşti, considerând că există o suspiciune de fraudă cu fonduri europene, şi anume folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.
Printr-o ordonanţă din 12 mai 2017, DNA Piteşti a început urmărirea penal in rem, cu privire la infracţiunea amintită. Doi ani mai târziu, pe 1 august 2019, procurorul de caz a emis o ordonanţă prin care a dispus clasarea cauzei, motivând că, potrivit contractului de finanţare, activităţile prevăzute pentru a asigura menţinerea şi continuarea activităţii de promovare a produsului turistic pentru perioada de cinci ani ulterioară implementării proiectului, inclusiv tipărirea şi distribuirea de materiale de promovare, erau finanţate din bugetul propriu al comunei Cetăţeni, şi nu cu ajutorul bugetului Uniunii. Pe 29 august 2019, Ministerul Dezvoltării a sesizat DNA cu o plângere împotriva ordonanţei de clasare, susţinând că este nelegală şi netemeinică, dar a fost respinsă. În aceste împrejurări, Ministerul Dezvoltării a sesizat Tribunalul Argeş cu o plângere împotriva ordonanţei din 1 august 2019. La termenul din 10 decembrie 2019, a fost introdus în cauză, în calitate de intimat, Ion Toader, fostul primar de la Cetăţeni, faţă de care s-au efectuat cercetări penale, finalizate cu soluţia de clasare.
Ultima înfăţişare a fost în vară, pe 23 iulie, când Tribunalul Argeş a admis cererea Ministerului Dezvoltării Regionale de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de pronunţare a unei hotărâri preliminare cu privire la două întrebări. Răspunsul la acestea vor fi anunţate pe 23 noiembrie, când este următorul termen de judecată.
Fostul secretar de stat a insistat şi a câştigat
Dar, înaintea instanţei, Marius Mihai Vasiliu a anunţat pe Facebook că răspunsul la cele două întrebări la care s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este unul favorabil: „Voi nu v-aţi lăuda dacă aţi avea câştig de cauză într-o speţă taman la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar decizia se va transforma în jurisprudenţă obligatorie pentru toate instanţele judecătoreşti şi DNA, pentru toate autorităţile de management şi autorităţile de audit, nu doar din România, ci şi din toată Uniunea Europeană? Vă fac şi un rezumat despre cum dacă ai ştiinţă de carte, experienţă şi încredere, dar şi răbdarea de a te lupta cu „sistemul”, poţi să ajungi să obligi DNA-ul să-şi facă treaba. Vorba aia: „good things come to those who wait”! Pe scurt, am sesizat DNA cu privire la o suspiciune de fraudă legată de o declaraţie în fals a îndeplinirii unor obligaţii în perioada de sustenabilitate a unui proiect, iar DNA a dat soluţie de clasare pe motiv că fapta nu există, întrucât legislaţia naţională nu sancţionează penal decât dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, nu şi menţinerea! Deşi am argumentat în contestaţia la ordonanţa de clasare că pentru obţinerea de fonduri europene legislaţia comunitară prevede şi obligaţia de asigurare de fonduri proprii în perioada de sustenabilitate, dar mai ales faptul că, fiind vorba despre fonduri europene, se aplică cu precădere legislaţia comunitară, chiar dacă nu este transpusă integral în legislaţia naţională, DNA a ţinut-o cu „Batman, Batman!” Aşa că am mers la tribunal, care a acceptat să trimită cererea la Cel Mai Tribunal din UE (CJUE), în care să întrebe despre lucruri evidente pentru toată lumea mai puţin pentru DNA: -nu-i aşa că noţiunea de fraudă se referă şi la activităţile desfăşurate în perioada de sustenabilitate, chiar dacă sunt derulate din fonduri proprii, şi nu doar la obţinerea de fonduri din bugetul UE? -nu-i aşa că şi România este obligată să aplice legislaţia europeană în mod direct, chiar dacă, în obişnuita abordare „lasă, bă, că merge şi-aşa”, a transpus doar parţial în celebra Lege 78/2000, definiţia din Convenţia elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene? Iar Cel mai Tribunal a zis acum două săptămâni, DA, la amândouă întrebările.”
Tribunalul Argeş a cerut Curţii de Justiţie a Uniunii Europene să dea hotărârea la solicitările trimise, în procedură accelerată, existând riscul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale în litigiul principal. Isabela FILIP