Magda BĂNCESCU
Mâine după amiază, se votează bugetul Câmpulungului, în cadrul unei şedinţe extraordinare cu participare fizică, unde vom auzi, sperăm, ce idei ale aleşilor au fost acceptate în programul de investiţii al acestui an. Ce doreau consilierii de la primar aflam, de obicei, la dezbaterea publică, opoziţia neratând ocazia electorală de a-l enerva pe Liviu Ţâroiu cu propuneri „subtilizate” din calendarul lui de lucrări. Cum, în acest an, dialogul public a fost înlocuit de o prezentare susţinută de primar şi city-manager, poziţia Consiliului Local faţă de propunerea expusă pe site şi în media rămâne, până mâine, o necunoscută pentru cetăţeni. Nu ştim nici cum a fost primită ampla documentaţie la comisiile de specialitate ale Legislativului municipal, întrucât lipseşte din mapa înaintată on-line presei hârtia cu semnăturile şi observaţiile aleşilor implicaţi în analiza proiectului de hotărâre. Dar s-avem răbdare până mâine, când nădăjduiesc că vom avea parte de un schimb de replici interesant, pe măsura temei supuse aprobării.
În mandatul trecut, dezbaterea în plen nu dura mai puţin de trei ore, dacă Executivul punea bugetul pe ordinea de zi a unei şedinţe normale, cu alte subiecte în „meniu”, eclipsate, bineînţeles, de gălăgia provocată de PNL. Mai mult ca sigur, regula trecutului nu se va aplica mâine, deoarece liberalii sunt (încă) la putere, alături de USR. Şi, oricum, şi să fi fost în tabăra adversă puterii, pe trei dintre cei patru PNL-işti strecuraţi cu greutate în actualul Consiliu nu-i vedem capabili de hărmălaia iscată de predecesorii care le-au cedat locul prin promovare la judeţ. Sigur, Anca Dumitrescu, Zaharia şi Creţu n-ar face nici ameninţaţi circul dezgustător din mandatul trecut, fiind împiedicaţi de educaţie şi caracter să se preteze la un comportament de stadion. Benefic, totuşi, pentru carieră, căci tupeul i-a propulsat pe unul şef la Ape, pe altul, subprefect.
Să revenim la bugetul nostru, care stă în nădejdea banilor pe care ni-i vor da alţii. UE şi CNI. Este certă finanţarea de 12 milioane de lei, pentru Bulevardul „Pardon”, Drăceşti şi evenimentul cultural „Câmpulung, Capitala Scrisului Românesc”. Printr-o decizie de la începutul lunii, Finanţele Publice Argeş au anunţat Primăria că i s-au repartizat cele 12 milioane de lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetului local. Aşadar, nu este vorba despre o alocare din fondul de rezervă, bulevardul şi Drăceştiul nefiind afectate de calamităţi naturale, ca să beneficieze de sprijin în regim de urgenţă.
Până la urmă, nu mai contează cu ce titlu au fost repartizaţi banii, important este că beneficiarul, „Câmpulung Muscel” – cum apare în Legea bugetului de stat pe 2021, rectificată în Monitorul Oficial din 1 aprilie -, are cu ce plăti două lucrări contractate.
Greşeala neintenţionată a guvernanţilor ne-a adus în minte încă o restanţă a lui Liviu Ţâroiu, în al cărui mandat am „sărbătorit” 25 de ani de la promovarea oraşului Câmpulung la rang de municipiu. Pentru aleşii noi şi tineri inserăm în această relatare o informaţie importantă din istoria recentă a Câmpulungului, declarat municipiu prin publicarea în Monitorul Oficial nr.328 din 28 noiembrie 1994 a Legii nr.104 din 24 noiembrie 1994. Liviu Ţâroiu a exploatat momentul nostalgic, invitându-l, în toamna lui 2019, pe Gheorghe Oancea, primarul în mandatul căruia s-a produs avansarea, la şedinţa de Consiliu, ca să taie împreună un tort în cinstea împlinirii sfertului de veac. Parcă a fost vorba la aniversare că se va corecta denumirea municipiului în „Câmpulung Muscel”, dacă aşa ne ştie toată lumea. Şi aşa ne promovăm şi noi peste tot. Ne îndoim că formalităţile de completare a numelui localităţii au fost măcar începute. Cine ştie, poate vor fi alţii în stare de reparaţia unei scăpări produse în 1994, când se putea întregi numele proaspătului municipiu, greşit, în sensul bun al cuvântului, în 2021, de Guvern.
Fiindcă ne-am amintit de Oancea, câteva proiecte din mandatul său sunt actuale şi în legislatura prezentă. ’92-’96 a fost „mandatul gazelor”, în primul rând. Mii de apartamente din Vişoi s-au racordat în timpul său şi tot el a obţinut aprobările pentru racordarea la această utilitate a centralelor termice din Vişoi. În plus, avea, la încheierea mandatului, planuri de extindere a reţelei în centru, Flămânda şi Grui. Prezenta legislatură a debutat tot cu sistemul de gaz pe primul loc al agendei de lucru a noului primar, care a vorbit despre branşarea gospodăriilor de pe zeci de străzi încă din momentul depunerii jurământului.
În timpul lui Oancea, s-a lucrat susţinut şi în domeniul apei, canalizării, iluminatului public, investiţii pentru care există planuri şi în prezent. Iluminatul, proiect moştenit din mandatul trecut, este certitudine, administraţia primind, de curând, veşti pozitive legate de acordarea milionului de euro, pentru a putea începe modernizarea sistemului. Ok-ul finanţatorului a permis municipalităţii să demareze licitaţia pentru găsirea firmei care va executa lucrarea.
Până la debutul acestei investiţii cu finanţare asigurată din fonduri europene, ar trebui să revină şantierul pe Bulevardul „Pardon”. Ţevile pentru reţeaua de apă au fost aduse şi depozitate pe “frontul de lucru” de acum două săptămâni. Timp în care ADP şi-a făcut de lucru, parcă pentru a scuza absenţa constructorului ocupat cu alte lucrări, toaletând teii. Şi s-a toaletat într-un ritm care să permită colaboratorului privat să-şi mai rezolve din daravelele care l-au adus şi în instanţă. Impresia este că pornirea este greoaie şi tare ne este teamă, cum luna mai se anunţă capricioasă precum martie şi aprilie, că auzim iar pretextele meteo de la Piaţa Primăriei. Când rău era când ploua, rău era şi când frigea arşiţa verii.