S-a încins tărâţa în politicieni, la final de an preelectoral, în care au profitat de inspiraţia preşedintelui Manu de a plimba prin judeţ o „Flacără a Centenarului” toţi „centenarii” politicii argeşene, de la PSD şi PNL. Feţe noi, doar în puzderia de consiliere şi asistente, care i-au însoţit pe şefii de instituţii şi parlamentarii revărsaţi, duminica trecută, la Schitu. La doi paşi de Câmpulung, partidele şi-au făcut campanie fără perdea, atât la evenimentul excesiv politizat, de marcare a Centenarului, cât şi la sărbătoarea de după, pe care o deschid, conform cutumei Zilelor Comunelor, discursurile electorale ale invitaţilor. Până la urmă, nu e ceva anormal ca politicienii aflaţi în funcţii să se laude cu meritul finanţării lucrărilor dintr-o localitate, numai că, la Schitu, şi puterea, şi opoziţia au întins coarda într-atât încât şi investiţia privată de la margine de localitate a ajuns în portofoliul de campanie al oamenilor politici avizi de imagine. Nesaţul s-a simţit mai abitir la PNL, după saltul la coliva pregătită în contul PSD de gazdele de la Schitu şi provocarea adversarilor cu tendinţa de a-i atribui partidului şi primarului său din comună reuşita investitorului străin, care eclipsează economic Câmpulungul. PSD, prin deputatul Bucura, n-a încasat pasiv laudele liderului liberal Miuţescu, şi a ripostat făcând trimitere la trecutul în care fosta conducere social-democrată a comunei a facilitat deschiderea matriţeriei italiene. Şi, mai târziu, a sprijinit extinderea fabricii pe pământul statului, graţie unui amendament susţinut de deputata musceleană, care i-a făcut zob discursul disperat al lui Miuţescu, deviat, la un moment dat, la dispariţia ARO, „opera” PSD-ului, pentru a evidenţia succesul aşa-zis liberal de la Schitu Goleşti.
Lumea a uitat de ARO, din nefericire, şi de autorii dezastrului, după cum s-a văzut din intensitatea aplauzelor cu care a fost răsplătit speech-ul PSD-istei, pe care o plac sătenii mai mult ca pe şeful de partid al primarului lor. Chit că mai bine de jumătate dintre ei, vorba lui Liviu Ţâroiu, care i-a recunoscut pe mulţi dintre foştii colegi de la uzină, au lucrat la ARO, dar, cu toate acestea, n-a ţinut remember-ul forţat de Miuţescu. Până la urmă, n-a fost bună decizia primarului Miriţă de a-i pasa microfonul cu întâietate superiorului de partid, înaintea senatorilor şi deputaţilor, dintre care, iată, unul a avut ocazia de a-i desfiinţa alocuţiunea. Iar Bucura, după cum o recunosc şi opozanţii, are un stil de a vorbi care prinde la omul de rând. Vorba unui liberal câmpulungean, aruncată cu năduf tot la o Zi de Comună liberală: „Simona a făcut campanie cât pentru noi toţi la un loc.” PSD, mai versat în acapararea electoratului, a plusat aducând-o în faţa muscelenilor din Schitu pe o consăteană de-a lor, Diana Eftene, şi tânără, şi frumoasă, şi consilier judeţean, şi şefă a unei agenţii judeţene care gestionează finanţările investiţiilor rurale. Ce-i topise Bucura cu prestanţa ei şi mesajul bine gândit, dar apariţia Dianei Eftene a fost lovitura de graţie pentru PNL, care n-are oameni cu carismă. Nu că era Iani Popa grozav, dar Miuţescu şi Bica par departe de a apropia scorul liberalilor de cel al social-democraţilor în judeţ. Amândoi la un loc, după cum s-a văzut la sfârşitul săptămânii, n-au nici jumătate din lipiciul la public al Simonei Bucura, care i-a eclipsat şi pe colegii experimentaţi Manu, Valeca şi Mânzână.
Patosul discursului acesteia s-a vrut parcă a plăti şi încălcarea de către PNL a regulii de a nu pângări Centenarul cu o depunere de coroane din partea organizaţiei de partid. Altfel spus, le-a plătit-o nu numai pentru adjudecarea meritelor pentru sprijinul patronilor de la Fontana cu ceea ce era absolut normal să acorde o administraţie publică locală şi centrală. Cât despre coroana împricinată, aceasta era pregătită chiar de ai casei, chit că învoiala între politicieni a fost să se abţină de la atitudini interpretabile. Cel puţin, la Câmpulung, noi l-am auzit pe Liviu Ţâroiu avertizându-şi colegii de la toate partidele, înainte de Ziua Armatei, să nu depună coroane politic. Dar cum, pentru liberali, Consiliul Judeţean, Prefectura şi restul erau PSD-iste, au făcut şi ei ce-au făcut ceilalţi. Plus că, la Schitu, PSD a greşit primul, cu discursul preşedintelui PSD de Centenar, înaintea „viorii întâi” a evenimentului, Dan Manu. Iar după Valeca, nimeni altcineva dintre înregimentaţii politic n-a mai avut acces la microfon. Urât, oricum. Manu zice că evenimentul este „eminamente apolitic”, dar vorbeşte înaintea lui şeful de partid, după care sar liberalii cu coroana pregătită dinainte. Aşadar, n-a fost un gest spontan, din răzbunare că PSD nu le-a permis să-şi aline mâncărimile de limbă, ci, clar, premeditat a fi săvârşit, chiar dacă PSD juca fairplay.
Puţinii care şi-au limitat cuvântul adresat localnicilor la urări de Ziua Comunei, de Sfântul Dumitru şi următorii din calendar, Mihail şi Gavril, au fost Gheorghe Marin, Dănuţ Bica şi Liviu Ţâroiu, care şi-au reţinut insinuările politice şi replicile către adversari. Ţâroiu, care vorbeşte mult mai bine fără foaia cu discursul de lemn conceput de subalterni, a fost prins la înghesuială de omologul Miriţă, în încercarea de a-i smulge public angajamentul de ajutor al sătenilor din Loturi. Dacă tot a funcţionat asocierea între Manu, Ţâroiu şi Miriţă, pentru asfaltarea drumului din Loturi, unde, după cum spunea primarul nostru, Câmpulungul n-are nicio casă, dar a făcut-o pentru vecini, poate funcţionează şi chestiunea alimentării cu apă. Mai precis, primarul liberalul i-a promis, pe scenă, lui Liviu Ţâroiu că-i va mulţumi şi la anul, în public, aşa cum i-a mulţumit în 2018 pentru asfalt, dacă îl lasă să lege reţeaua de apă din Loturi la magistrala Câmpulungului. Sătenii nu pot folosi sistemul propriu de alimentare, deoarece s-a depistat o concentraţie de mangan peste valoarea admisă în apa potabilă din Loturi şi Valea Pechii, din cauza fostei exploatări miniere. Diplomat, primarul Câmpulungului n-a zis nici că „se face”, nici că „nu se face”, doar că „trebuie să ne ajutăm ca buni vecini.” Vom vedea la anul, pe vremea aceasta, cât de bun vecin a fost Liviu Ţâroiu, mai ales că umblă o vorbă că ai noştri nu exaltă la propunerea lui Tudorel Miriţă. Deşi parcă erau planuri de rezolvare în comun a gazelor şi a canalizării pentru „sudişti”.