Autorităţile de la Godeni se află în situaţia delicată a unei executări silite, pentru plata unei sume exorbitante. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, care a acordat comunei o finanţare nerambursabilă, pentru mai multe investiţii, grupate într-un proiect, a fost nemulţumită de execuţia unora dintre acestea. Mai precis, de lucrările susţinute din banii UE la staţia de epurare. Prin urmare, a refuzat să achite ultima tranşă de plată. Garantul colaborării financiare a A.F.I.R. cu Primăria Godeni, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N., a declanşat executarea silită, pentru recuperarea sumelor achitate. La rândul său, primarul Ion Pădureanu s-a îndreptat atât împotriva finanţatorului, cât şi împotriva firmelor care au executat lucrarea nesatisfăcătoare.
A.F.I.R. a refuzat să achite ultima tranşă a finanţării, din cauza deficienţelor găsite la staţia de epurare
Primăria încearcă, însă, cu şanse mici, să scape de demersul iniţiat, acum trei ani, de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. Pe 26 februarie 2021, a depus o contestaţie la procedura de executare silită, urmărind, totodată, suspendarea aplicării ei, prin intermediul Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti Mateescu Emilia & Andronache Ion Florin. Primul termen al strădaniilor Executivului de la Godeni de a lungi suferinţa, căci instanţa a dat dreptate creditorului, pentru care se derulează executarea, a fost fixat pe 20 aprilie 2021.
Cum s-a ajuns aici? Ca urmare a unei acţiuni pe care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. a declanşat-o împotriva Unităţii Administrativ-Teritoriale Godeni. Relaţia Primăriei cu Fondul a fost următoarea. Obţinând o finanţare nerambursabilă, începând cu anul 2010, autorităţile au grupat în acelaşi proiect şase investiţii diferite. Fondurile accesate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 322 „Renovarea şi dezvoltarea satelor” au contribuit la realizarea investiţiilor: „Sistem centralizat de canalizare în satele Godeni, Coteşti şi Capu Piscului; Extinderea reţelei de alimentare cu apă în satul Capu Piscului; Reabilitarea drumurilor comunale în comuna Godeni; Teren de sport în satul Godeni; Centru de îngrijire copii în satul Godeni; Dotarea Căminului Cultural din satul Godeni”.
Contractul de finanţare din 2 iunie 2010, încheiat, la acel moment, cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a fost urmat de mai multe acte adiţionale, ultimul parafat pe 2 octombrie 2018, prin care s-a modificat durata de realizare şi implementare a proiectului. Lungirea investiţiei a generat mai multe solicitări ale autorităţilor de prelungire a scrisorii de garanţie din 18 mai 2012, din partea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. în favoarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru suma de 4.779.500 lei, reprezentând 110% din valoarea avansului necesar realizării investiţiei publice de interes local descrise la început.
Ultima cerere de prelungire a scrisorii de garanţie – a treia, dacă nu, chiar a patra – a fost aprobată de Consiliul Local pe 29 octombrie 2018. După ce s-a depus solicitarea pentru ultima tranşă de plată, s-au găsit, la verificare, nereguli, despre care primarul Ion Pădureanu spunea că nu sunt imputate Primăriei, ci constructorului. A.F.I.R. a fost de acord cu o prelungire a duratei de execuţie a proiectului, până la 31 martie 2019, ca să se remedieze deficienţele găsite la staţia de epurare, la estacade şi la drumul de acces la staţie.
Aleşii, la judecată cu executanţii
În noiembrie 2018, autorităţile de la Godeni s-au hotărât să-şi ia un avocat pentru a da în judecată A.F.I.R. şi firma Gecor Prod Construct 94 SRL, fostă Gecor SRL. În cazul A.F.I.R., autorităţile de la Godeni contestau modul de calcul al sumelor eligibile şi neeligibile neacceptate la tranşa de plată, precum şi modul de aplicare a penalităţilor. În schimb, de la firma executantă, Primăria urmărea să recupereze sumele neacceptate la tranşa de plată şi încasate nejustificat de SRL-ul respectiv, precum şi penalităţile aplicate de A.F.I.R. comunei Godeni. Motivul precizat mai sus: deficienţele în executarea lucrărilor, constatate la vizita în teren a personalului A.F.I.R., care au dus la neacceptarea la plată a unor sume şi, pe cale de consecinţă, la imposibilitatea recuperării lor de către autoritatea locală.
Fondul de Garantare a Creditelor a apelat la serviciile Biroului Executorului Emilia Mateescu
În aceeaşi perioadă în care Pădureanu punea la cale planul de recuperare a sumelor, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor a făcut prima mişcare. Pe 3 decembrie 2018, s-a adresat Judecătoriei Câmpulung, căreia i-a cerut încuviinţarea executării silite în baza acordului de garantare, încheiat pe 18 mai 2012.
Pentru garantarea sumei de 4.779.500 lei, s-a încheiat cu F.N.G.C.I.M.M. un acord de garantare. Întrucât beneficiarul – Comuna Godeni – nu a justificat integral sumele primite în avans în termenul stipulat în contractul de finanţare nerambursabilă, A.F.I.R. a solicitat Fondului Naţional executarea scrisorii de garanţie pentru suma de 3.816.157 lei din valoarea iniţială a garanţiei. La data de 16 octombrie 2018, Fondul a achitat suma respectivă.
Procedura la instanţă a fost deschisă prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc Emilia Mateescu, în calitate de petent, căruia, însă, instanţa de la Câmpulung i-a respins cererea, pe 10 decembrie 2018.
Fondul a ripostat cu apel la Tribunalul Argeş şi a câştigat. Pe 8 mai 2019, magistratul de la Piteşti a admis apelul şi a schimbat încheierea Judecătoriei Câmpulung, în sensul că a admis cererea executorului Emilia Mateescu şi a încuviinţat executarea silită cerută de aceasta, pentru recuperarea sumei de 3.816.157,14 lei, prin poprire, urmărire mobiliară, respectiv imobiliară, după caz. La creanţa de recuperat se adăugau obligaţiile fiscale accesorii şi cheltuielile de executare silită.
Pusă într-o situaţie delicată, Primăria Godeni contestă executarea şi, totodată, cere instanţei suspendarea măsurilor. Dacă va reuşi, vom vedea, întrucât acţiunea, după cum relatam, este abia la început, având primul termen pe 20 aprilie.
Primarul de la Godeni a pierdut procesul cu firmele cărora le cerea 2,7 milioane de lei
După o veste rea, a venit una şi mai rea pentru primarul Pădureanu, care, pe 23 februarie 2021, a pierdut procesul deschis executantelor SC Gecor Prod Construct 94 SRL (fosta SC Gecor SRL) şi SC And Secom Intexim SRL. Tribunalul Argeş s-a pronunţat după un an de la introducerea cererii, pe 21 februarie 2020.
În februarie, anul acesta, instanţa piteşteană a respins cererea autorităţilor de la Godeni referitoare la rezilierea contractului de lucrări din 30 noiembrie 2011 şi la obligarea pârâtelor Gecor Prod Construct 94 şi And Secom Intexim la plata, în solidar, a sumei de 2.682.580,36 lei, ca fiind prescrisă. Altfel spus, acţiunea în instanţă a fost iniţiată cu întârziere. Tribunalul a respins şi pretenţiile Primăriei privind obligarea firmelor să predea către reclamantă cartea tehnică a lucrării „Sistem centralizat de canalizare”.
Continuă litigiul cu finanţatorul
În schimb, tot la Tribunalul Argeş continuă litigiul deschis de U.A.T. Comuna Godeni pârâţilor Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale – A.F.I.R., Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale 3 Sud Muntenia şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. – I.F.N. Miza o reprezintă admiterea cererii de plată respinsă de finanţator, pentru o sumă pe care Primăria Godeni nu şi-o permite.
Cei de la Godeni s-au apărat astfel: „(…) Autorităţile contractante au apreciat că unele lucrări aferente contractului de finanţare din 2 iunie 2010 nu au fost efectuate sau nu au fost efectuate conform proiectelor, motiv pentru care au apreciat că suma eligibilă respinsă la plată este de 1.632.739,30 lei. Sumele ce se impun reclamantei sunt împovărătoare şi vor conduce la destabilizarea întregii comunităţi. (…) Prin emiterea oricăror acte de executare, activitatea U.A.T. va fi blocată, iar executarea silită, materializată prin poprirea conturilor sau vânzarea la licitaţie a bunurilor comunei, conduce la disfuncţionalităţi în desfăşurarea activităţii, la imposibilitatea efectuării de plăţi către terţi creditori şi, în mod inevitabil, la intrarea în incidenţă de plată.”
Deocamdată, cel mai important act al procesului a cărui judecată a început în primăvara anului 2019 îl constituie data de 14 ianuarie 2021, când magistratul a cerut o expertiză tehnică, pentru a lămuri: dacă drumul de acces la staţia de epurare, respins la plată, este executat conform proiectului, dacă este practicabil, expertul să-l identifice şi să verifice dacă face parte din domeniul public al comunei; dacă organizarea de şantier, refuzată şi ea la plată, putea să se mai regăsească fizic, în condiţiile în care lucrările se finalizaseră în anul 2015; dacă grinzile de susţinere au fost executate conform proiectului şi soluţiei optime situaţiei şi dacă se regăsesc fizic în teren, pe lângă alte neclarităţi. Procesul continuă pe 20 mai 2021.
Magda BĂNCESCU