În momentul aşternerii acestor rânduri nu fusesem încă martori ai reacţiilor aşteptate în Consiliul Local pe marginea propunerilor de reorganizare a personalului Primăriei. Reacţii care nu aveau cum să lipsească, mai cu seamă că primăriţa i-a ridicat mingea la fileu predecesorului său, înghesuit de opozanţii liberali ca la rugby, de fiecare dată când a încercat să treacă prin Consiliul Local un stat de funcţii „tunat”, prima dată, cu 28 de posturi, a doua oară, cu 19 posturi. Se întâmpla în toamna anului 2019, de când data ultimul vot, înaintea celui din 28 ianuarie 2021, pentru grila de salariaţi a Primăriei Câmpulung. Lui Liviu Ţâroiu i-a reuşit din a treia încercare obţinerea aprobării Consiliul Local, la nivelul căruia nu i-a avut de partea sa nici măcar pe colegii social-democraţi. Darămite pe opozanţii liberali, care au orăcăit electoral, trei luni la rând, pe motiv că Ţâroiu aduce la ruină Câmpulungul cu salariile plătite unor angajaţi din ce în ce mai mulţi.
Să-i auzim acum! PNL-iştii sunt la putere, alături de USR-PLUS, şi bănuim că împreună au conceput reorganizarea, care nu aduce nicio economie pentru bugetul local, ci şapte lefuri în plus faţă de moştenirea în materie de personal preluată de la fostul primar. Prin urmare, ne aşteptam ca opoziţia s-o facă Liviu Ţâroiu şi ai lui, mai cu seamă că au primit material de exploatat pe îndestulate. Noutăţile sunt, fără discuţie, Serviciul de Politici Publice, Comunicare şi IT şi Poliţia Locală avansată de la serviciu public la direcţie. Un compartiment pentru fonduri europene s-a intenţionat în statul de funcţii, dar fără personal angajat, şi cât a fost primar Călin Andrei. Şi tot cu vreo zece posturi, dacă ne amintim bine. Liviu Ţâroiu a încercat o reintroducere a lui în schemă, dar cu cinci salariaţi. A renunţat la ei sub presiunea liberalilor, care l-au forţat să abandoneze mai toate propunerile privind diversificarea colectivului din subordine.
În mandatul Elenei Lasconi, Compartimentul Proiecte şi Fonduri Europene este programat să funcţioneze cu 13 angajaţi, 11 posturi fiind nou înfiinţate. Este cea mai mare „infuzie” de nou intraţi în Primărie, care îşi deschide porţile pentru aspiranţii la un job la stat începând cu 1 mai 2021. Modificările cerute a fi aprobate la şedinţa de aseară nu vor intra în vigoare mai devreme de sfârşitul lunii aprilie şi este normal să fie aşa, întrucât nu avem buget în primul trimestru al anului.
Pentru cei care n-au serviciu sau care vor să-şi schimbe serviciul, reluăm informaţia privind cele 37 de slujbe vacante la Primărie. Majoritatea pentru conţopişti cărora li s-a acrit la privat, cu şanse de a fi recrutaţi la stat dacă se pliază pe pretenţiile de competenţă ale viitorului angajator. Asta în cazul în care mai sunt valabile cerinţele din campania electorală şi nu le-or fi spurcat partenerii de alianţă de la PNL cu obiceiurile lor păcătoase. Adică îşi ţin pliscul şi votează dacă obţin pentru membrii lor de partid case de la stat, locuri de muncă, funcţii şi altele asemenea. Dacă nu mârâiau la şedinţa de joi, era clar: au cerşit şi au obţinut pentru ei câteva din cele 37 de posturi disponibile la Primărie. Căci pe PNL-iştii care au alterat cu prezenţa lor administraţiile trecute nu-i dezveţi de pomana statului. Iar primăriţa, dacă vrea linişte, trebuie să le dea satisfacţie, dacă s-a făcut frate cu foştii fraţi ai lui Liviu Ţâroiu. Norocul ei că s-a spart fosta gaşcă, din care nu-l mai are decât pe State, care nu face mofturi la mâna pe care trebuie s-o pupe.
Din timpul lui Ţâroiu se menţine oferta pentru două funcţii de şef, pentru care este greu să găseşti un ocupant: şeful Serviciului Juridic, unde nădăjduim că nu „aterizează” altă blondă aiurită, pripăşită la Câmpulung de o romanţă cu un politician de-al locului, şi şeful Serviciului de Dezvoltare Locală. În acest serviciu activează şi cei 13 inspectori de fonduri europene, plus cei trei de la Achiziţii Publice, plus cei trei de la Investiţii. Este unul dintre domeniile-cheie ale Câmpulungului, motorul dezvoltării municipiului, cu condiţia găsirii oamenilor potriviţi. Şi a şefului potrivit. Ţâroiu îl vedea din rândul inginerilor constructori, care, însă, n-ar fi tentaţi să se lege la cap cu Primăria, din cauza salariului nesatisfăcător, de sub 8.000 de lei.
Celor două funcţii neocupate din timpul lui Ţâroiu li se adaugă alte trei înfiinţate la începutul acestui mandat. City-managerul sau administratorul public, pentru care favorită este actualul consilier local Ioana Marcu, unul dintre oamenii de încredere ai primăriţei. Al doilea şef căutat din vară încolo va fi la Serviciul Politici Publice, Comunicare şi IT, unde va presta lume nouă. Al treilea şef îl are ca superior pe arhitectul şef Victor Cătălin Ghiţă, întrucât funcţia proaspăt înfiinţată este în fruntea Serviciului Patrimoniu, Fond Locativ şi Protecţie Civilă.
Cel mai şef dintre cei şase care lipsesc momentan este viitorul director executiv al avansatei Poliţii Locale. Poate am rămas cu o paranoia din timpul fostului primar, dar, la vederea acestei poziţii inutile pe grila de salariaţi, nu reuşim să scăpăm de impresia creării special pentru o persoană anume a acestui post de director. Şi asta pentru că n-a putut fi „zburat” Dragoş Nicolae, mai dispus să se judece cu şefa decât să se conformeze cerinţei de a-şi da demisia.