Cei 40 de câini din curtea albeştenilor daţi în judecată de Primărie sunt animale de companie!
Anul trecut, Primăria Albeştii de Muscel a eşuat în demersul de a aduce liniştea între vecini, prin forţarea, cu ajutorul instanţei, a unui stăpân de animale să mute padocurile şi câinii, din curtea locuinţei, într-o zonă muntoasă, departe de casele oamenilor. Locul acţiunii: o proprietate particulară, amplasată în punctul „Acasă”, în centrul comunei, lângă Biserică şi Şcoală. Taberele: primarul Mihai Cătălin Manta, în interesul a 177 de cetăţeni, şi familia Şerban, care n-a avut de partea sa nici măcar doi inşi, pe care să-i aducă martori la proces. Dar, cu toate acestea, instanţa a fost de partea sa, pe motiv că dreptul de proprietate bate dreptul celorlalţi de a trăi în linişte şi aer curat. Dosarul nr.6666 se mută de la Judecătoria Câmpulung la Tribunalul Argeş, iar judecata începe în februarie 2021.
Înainte de a se adresa Judecătoriei Câmpulung, autorităţile de la Albeştii de Muscel, presate de cetăţenii care au exasperat instituţia cu reclamaţii, au sesizat cazul la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, Instituţia Prefectului, Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor, Direcţia de Sănătate Publică Argeş şi Direcţia Sanitar Veterinară Argeş. În vara anului 2018, o echipă de inspectori sanitari a încercat, fără succes, să vizioneze „adăpostul” din curtea albeştenilor, însă aceştia nu le-au permis să intre. Văzând că n-au cu cine discuta, edilii s-au adresat instanţei. Lumea răbufnise! 177 de locuitori ai comunei au înaintat un memoriu Primăriei, prin care au cerut să se ia urgent măsuri. Adică să elibereze bătătura de cei 40-50 de câini, de teama cărora mergeau cu ochi-n patru pe drumul public. Nemaivorbind de miros, gălăgie, mizerie şi şobolani.
40 de câini de diverse rase şi mărimi, crescuţi laolaltă cu vaci, porci şi găini
Disputa în instanţă, declanşată în toamna anului 2018, s-a purtat între autorităţile locale, reprezentate de primarul Mihai Cătălin Manta, şi pârâţii Marcela şi Petre Şerban. În timpul procesului a solicitat să intervină a treia parte, şi anume Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie. Primăria a urmărit obţinerea unei hotărâri judecătoreşti, prin care familia să mute construcţiile deranjante pentru vecini. Şi să le mute repede, adică în 30 de zile de la definitivarea – prin epuizarea căilor de atac – hotărârii pronunţate de Judecătoria Câmpulung, pe marginea cererii depuse la instanţă pe 19 noiembrie 2018. În caz de nesupunere acestei obligaţii, iubitorii de animale să fie obligaţi să plătească daune cominatorii de 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Plus cheltuieli de judecată.
Tărăşenia este rezumată astfel: începând cu anul 2015, soţii Şerban au tot adunat câini în gospodăria lor din centrul comunei, ajungându-se la data procesului la o menajerie în regulă, populată de aproximativ 50 de patrupede. 39, i-au contrazis pârâţii. Spre groaza vecinilor, dar şi a trecătorilor, cu atât mai mult cu cât în apropierea casei deţinute de familia reclamată se află Biserica şi Şcoala. Alte argumente ale iniţiatorilor, aşa cum au fost consemnate în hotărârea judecătorească, pe care am preluat-o de pe portalul rolii.ro: „Animalele latră şi se încaieră permanent, mirosul degajat de dejecţiile lor este de nesuportat, iar cetăţenii trăiesc cu spaima continuă de a fi atacaţi de aceşti câini care, din punctul de vedere al reclamantei, trăiesc fără a le fi asigurate condiţii corespunzătoare de hrană şi întreţinere. (…) Primăria a semnalat această situaţie tuturor instituţiilor abilitate, că nu a fost luată nicio măsură, la rândul său, fiind pusă în situaţia de a nu putea rezolva petiţiile ce i-au fost adresate de mai mulţi locuitori în această problemă.”
Cuştile câinilor au fost amenajate la o distanţă sub 50 centimetri de proprietăţile vecine, nefiind respectată legislaţia incidentă, după cum au invocat autorităţile locale. Situaţia celor doi crescători de câini, care se pare că cresc animalele încredinţate de o asociaţie de profil, a stârnit curiozitatea lucrătorilor sanitar-veterinari, însă „gazdele” nu le-au permis accesul în curte. Cei de la Primărie au mai susţinut la proces că, pe o suprafaţă de aproximativ 940 de metri pătraţi, familia creşte, în afara câinilor de diverse rase şi mărimi, vaci, porci şi găini. Lipsa spaţiului necesar şi a condiţiilor corespunzătoare fermei din bătătura cetăţenilor a constituit un argument suficient de puternic pentru Primăria Albeştii de Muscel să fie încrezătoare în succesul acţiunii sale. Mai cu seamă că era susţinută de 177 de persoane „care reclamau disconfortul creat de câinii din gospodăria pârâţilor, produs prin miros şi zgomot, şi pericolul pe care îl reprezintă aceştia.”
Zecile de câini, deţinuţi legal ca animale de companie!
De partea cealaltă, cetăţenii acţionaţi în judecată s-au apărat cum că zecile de patrupede crescute în gospodărie sunt deţinute legal, ca animale de companie, fiind vaccinate şi înregistrate în Registrul de Evidenţă al Câinilor cu Stăpân. Sens în care au depus copii ale carnetelor de sănătate. La proces, oamenii au susţinut că n-au unde muta câinii în extravilanul comunei, neavând teren în afara zonei locuibile, şi că „în gospodărie nu există padocuri, astfel că nu se pune problema desfiinţării unor astfel de construcţii.” Ei au mai cerut judecătorului să reţină că situaţia, aşa cum a fost prezentată de autorităţile locale, „nu corespunde realităţii şi că animalele nu reprezintă niciun pericol, din niciun punct de vedere, pentru nimeni.”
Ca să se edifice care dintre părţi are dreptate, magistratul a dispus o expertiză întocmită de un expert judiciar în specialitatea Medicină Veterinară, care a verificat, cu ajutorul cititorului, microcipurile câinilor, pe care le-a comparat cu cele înscrise în carnetul de sănătate. Din expertiză a reieşit că patrupedele sunt vaccinate, înregistrate şi deţinute legal. Cele zece cuşete sunt amplasate la o distanță de aproximativ 10 m faţă de proprietatea nelocuită din vecinătate, este altă constatare a expertului, în opinia căruia singurul inconvenient era inexistenţa unor cuşti individuale pentru reducerea stresului animalelor.
Mutarea câinilor la munte, un pericol pentru animale
Primăria a adus, pentru confirmarea susţinerilor sale, doi martori. Potrivit acestora, incinta respectivă reprezintă un focar de infecţie, mai cu seamă că s-a întâmplat ca pe proprietăţile vecine să fie găsiţi şobolani care, cel mai probabil, provin din gospodăria pârâţilor, unde au fost atraşi de resturile de mâncare. Animalele fac zgomot, se încaieră, latră, iar dejecţiile sunt depozitate improvizat în curtea pârâţilor, resturile de mâncare, saci şi alte produse rezultate din îngrijirea animalelor (păr) fiind arse în aceeași gospodărie, fapt ce determină un miros greu de suportat.”
De partea albeştenilor daţi în judecată au intervenit – intervenţie acceptată de instanţă – cei de la Registrul Electronic al Animalelor Domestice şi de Companie, pe considerentul că între activităţile prevăzute în statutul său se află şi „ocrotirea animalelor fără stăpân şi a animalelor domestice, de companie şi aducerea în atenţia autorităţilor publice locale sau naţionale, ori de câte ori o situaţie tinde către nelegalitate, respectiv când drepturile la viaţă şi bune tratamente ale animalelor ar putea fi lezate.”
Iubitorii de animale au motivat şi ei că mutarea câinilor pe terenurile indicate de Primărie va crea un pericol atât pentru animale, cât şi pentru cetăţeni. Amplasamentul sugerat de Primărie constă într-un teren aflat pe munte, unde nu este amenajat nimic, nu are reţea de apă, iar accesul este dificil. Imposibil în perioadele cu ploi şi cu zăpadă.
Nicio lege nu prevede câţi câini ai voie să creşti în curte
Adresele primite de instanţă de la DSP Argeş şi DSVSA Argeş n-au ajutat demersul Primăriei de a împăca populaţia revoltată de crescătoria de câini din inima comunei. Şi asta pentru că reprezentanţii acestor instituţii, în răspunsul lor, au precizat că nu există nicăieri, în nicio lege, prevăzut numărul maxim de câini pe care o persoană îi poate creşte în gospodărie. În plus, la dosar nu exista niciun document din care să reiasă că vreunul dintre câini a atacat o persoană, proprietatea soţilor Şerban fiind împrejmuită cu un gard înalt din beton.
A contat şi faptul că niciunul dintre cei deranjaţi n-au iniţiat acţiuni în justiţie, pentru „înlăturarea actelor abuzive” prin care soţii Şerban îşi exercită dreptul de proprietari. Alte motive care au zădărnicit intenţiile autorităţilor: n-au făcut şi alte demersuri, după ce au sesizat lipsa de implicare a instituţiilor abilitate, DSP Argeş şi Garda de Mediu. La fel, n-au făcut dovada că apa din fântâna din vecinătatea curţii soţilor Şerban este sau nu potabilă. Şi dacă nu este potabilă, care este cauza. Ce i s-a mai imputat Primăriei? Că n-a dovedit dacă sancţiunile contravenţionale aplicate familiei pentru deţinerea şi nesupravegherea câinilor sunt definitive şi nici cum s-au soluţionat plângerile penale formulate împotriva lor. Şi, foarte important, Primăria nu a demonstrat că i s-a produs un prejudiciu, ca administrator al bunurilor colectivităţii.
În schimb, subordonaţii lui Mihai Cătălin Manta au arătat judecătorului înregistrări video din care reieşea nemulţumirea oamenilor faţă de hărmălaie şi miros. Însă a cântărit mai greu dreptul proprietarilor animalelor de companie, unul „absolut, general şi perpetuu”.
Primăria a greşit şi pentru că „nu a indicat un adăpost de animale care să-şi fi manifestat intenţia de a primi câinii, nu a fost indicat numărul animalelor a căror relocare se solicită şi nu a fost indicată o Hotărâre a Consiliului Local care să limiteze numărul de astfel de animale ce pot fi deţinute în gospodărie.” În aceste condiţii, pe 31 iulie 2020, cererea primarului Mihai Cătălin Manta a fost respinsă. Drept urmare, acesta s-a adresat Tribunalului Argeş, care a fixat ca prim termen al apelului data de 2 februarie 2021.
Magda BĂNCESCU