Ne-am prins de ce s-au eliminat cele două toalete din proiectul Pieţei Primăriei
A sta în „buricul târgului”, lângă Primărie, nu reprezintă idealul imobiliar, după cum reiese din sfertul de oră consumat din şedinţa de dezbatere a bugetului local, pe durata căruia preşedintele unei asociaţii de proprietari a povestit ce necazuri întâmpină în administrarea blocului ultracentral. Imobilul ale cărui probleme locative sunt gestionate de Alexandru Hubert, fost primar la Schitu Goleşti, este amplasat între BIG-ul lui Gheorghe Bulugea şi Poliţia Câmpulung. Celor care tânjesc după un apartament în această clădire, de la ale cărui ferestre puteţi schimba ocheade cu conţopiştii Primăriei, le spulberă visul însuşi liderul de asociaţie. Inconvenientele expuse public de preşedintele Asociaţiei de Proprietari nr.27 nu sunt nici puţine, nici mărunte, începând de la lipsa parcărilor, a spaţiului verde, a ghenelor, a curăţeniei exterioare şi a liniştii, din pricina traficului auto încontinuu, de ordinul sutelor de maşini zilnic, care vin şi pleacă de la instituţiile şi spaţiile comerciale din centru. Acestor „rele” clasice li adaugă unul recent, generat de apariţia în tabloul Pieţei Primăriei a buncărului destinat deplasării cărucioarelor persoanelor cu dizabilităţi. „Barajul”, cum l-a numit mai-marele asociaţiei de proprietari, este folosit, de bărbaţi în special, pe post de WC public, dacă executantul, împreună cu primarul, a avut strălucita idee de a elimina cele două toalete prevăzute de proiectul de amenajare a centrului.
Poliţia Locală şi-a asumat sarcina supravegherii gangului murdărit de derbedei, dar nu se ţine de angajament
Blocul A10, la a cărui administrare s-a angajat fostul candidat la Primăria Câmpulung, în urmă cu patru ani, a fost construit în 1980, regimul apartamentelor fiind de proprietate personală. La 1 octombrie, conform istoricului prezentat de Alexandru Hubert, a fost dat în folosinţă, el fiind unul dintre primii proprietari. În decursul anului 1980, a înfiinţat o asociaţie de proprietari, care există şi în prezent. Asociaţie despre care naratorul s-a plâns că a fost permanent defavorizată de Primărie, privând-o de facilităţi de bun simţ. Tot ce s-a întreprins în folosul proprietarilor din blocul A10 s-a realizat cu încasările obţinute de la aceştia. Din cele 75 de apartamente, în peste 18 locuiesc persoane singure, pensionare, foste cadre didactice, foşti angajaţi ai uzinei, care nu pot să contribuie la buna întreţinere a blocului, din cauza veniturilor mici.
Cea dintâi chestiune negativă reclamată de preşedintele Hubert o reprezintă gangul de la jumătatea blocului, care aparţine domeniului public. Zona este tranzitată intens atât de către vecinii care vor să ajungă la blocul din spate, dar şi de cetăţenii cu drum spre Grui, Bughea sau, mai aproape, pe Lascăr Catargiu. Unii dintre trecători zădărnicesc orice şansă de a păstra curăţenia. „În fiecare an, fiecare proprietar de apartament contribuie la zugrăvirea pasajului. Dar ca să menţinem… nu avem camere de luat vederi, pentru a-i vedea pe cei care sunt certaţi cu ordinea publică şi a fi sancţionaţi. Am făcut câteva adrese la Poliţia Locală, mi-au promis că vor supraveghea intensiv, pe timp de noapte, dar nu se întâmplă acest lucru.”, a relatat responsabilul de la asociaţie.
Câteva containere la peste 220 de apartamente, peste 20 de spaţii comerciale, plus proprietari de case
Altă carenţă a cărei remediere ţine tot de Primărie: lipsa ghenei. Platforma de colectare este suplinită de o terasă, cu care a fost împroprietărit, din terenul domeniului public, blocul BIG, când a fost cumpărat spaţiul comercial. Cele câteva containere amplasate acolo deservesc peste 220 de apartamente din blocurile A10 şi A11, însemnând aproximativ 500 de persoane, plus câţiva proprietari de case din zonă, plus toate magazinele de la parterul blocului. „Şi sunt peste 20 de spaţii comerciale, care aruncă la voia întâmplării resturile menajere. Am văzut că aveţi ceva bani cuprinşi la Protecţia Mediului. Probabil, ADP va şti cum să-i folosească. Este nevoie în această zonă de construcţia unei ghene de gunoi.”, a insistat Alexandru Hubert.
„Cred că e singurul bloc care nu are un fir de iarbă verde”
Pentru a argumenta ideea de imobil defavorizat, preşedintele Asociaţiei de Proprietari a descris situaţia nefirească în care se găseşte lumea: „Noi n-am primit titlurile de proprietate nici astăzi pentru terenul de sub bloc. Noi nu ştim care este proprietatea noastră de sub bloc. S-a făcut acest interesant proiect în Piaţa Primăriei. Cu regret vă spun, n-a fost pus în dezbatere, ca să fim invitaţi şi noi, proprietarii acestui bloc, pentru că acest proiect nouă ne-a adus şi ne va aduce mari dezavantaje. Cred că suntem singurul bloc care nu avem un fir de iarbă verde astăzi. În trecut, erau nişte terase, nişte ronduri de flori şi iarbă verde.” Context în care acesta a enunţat o teorie vehiculată, în legătură cu sănătatea omului, întreţinută de prezenţa cât mai multor spaţii verzi lângă betoane, potrivit căreia viaţa unui locuitor al unui bloc lângă care nu există un fir de iarbă se scurtează cu 10-15 ani.
„Nu avem un teren de joacă pentru copii, a continuat Hubert. V-aş ruga să stabilim care este terenul nostru şi care este domeniul public. Pe terasa din faţa blocului nu se ocupă salariaţii ADP-ului să facă curăţenie. Nu se ocupă nici cei de la magazine. Nu se ocupă nici să dea zăpada la o parte. Iar noi nu ne permitem să plătim o femeie de serviciu să facă curăţenie şi în interiorul scărilor, şi în exterior. Noi atât ne permitem: să facem curăţenie în interior, pentru că este numai contribuţia noastră. Nu avem spaţii de condominiu închiriate, n-avem antene pe bloc. Noi am ţinut foarte mult ca, în această zonă istorică, să nu dăm voie să se deschidă comerţul cu tot felul de cantine, de bucătării, de mirosuri ş.a.m.d.” Mirosuri de care, însă, n-au fost scutiţi, după cum tot preşedintele asociaţiei avea să li se confeseze autorităţilor un pic mai târziu, prin transformarea catacombei din beton în WC public.
Sute de oameni se perindă zilnic pe la Primărie, Judecătorie, Poliţie, într-o zonă ultracentrală lipsită de o toaletă publică
Între atâtea dojeni, acesta a strecurat o mulţumire pentru extinderea spaţiului de parcare a maşinilor, care era şi este în continuare insuficient. „Avem mari probleme cu aceste parcări, pentru că nu sunt interzise. Sunt în stare anumiţi proprietari de automobile, dacă au treabă la unul dintre magazine, să urce şi pe scări cu maşina către magazin, să intre şi în magazin, dacă este posibil. Nu există nicio restricţie.”, a mai spus Alexandru Hubert, care are veşti proaste pentru vecinii săi. Proprietarii de apartamente din A10 nu vor putea închiria de la Primărie loc pentru autoturismele lor, întrucât, în faţa blocului, parcarea este publică.
„Aici este un flux continuu, pentru că avem atâtea instituţii: Poliţia Naţională, Judecătoria Câmpulung, Primăria, pe la care sute de oameni se perindă zilnic şi nu există o toaletă publică. Toaleta a devenit acel mare baraj, care s-a făcut pentru persoanele cu dizabilităţi, de urcat cu căruciorul, căci, probabil, proiectantul n-a cunoscut că există şi alte tipuri de urcuşuri pe lângă scară. A luat şi din arhitectura blocului. Dacă treci prin Piaţa Primăriei, nu se mai văd magazinele de la parter, pentru că le-a luat faţa. Au devenit WC-uri publice pentru cei care circulă acolo şi, în mod deosebit, pentru bărbaţi, pe timp de seară. Toţi proprietarii de animale de companie din zonă se plimbă pe spaţiile verzi dintre Primărie şi Judecătorie. Peste tot pe unde am mers – în România şi în afară – sunt restricţii pentru spaţiile verzi, n-au voie să intre. La noi, acolo îşi fac nevoile.”, explică Hubert dezavantajele proiectului Primăriei, care se întâmplă şi pentru că Poliţia Locală nu sancţionează abaterile petrecute sub nasul ei.
Etajul pus suplimentar BIG-ului, fără consultarea asociaţiei, i-a lăsat pe cei de pe prima scară fără soare în locuinţe
În speranţa că există şansa unui sprijin financiar de la Primărie – de care, mai mult ca sigur, nu va beneficia -, preşedinte Asociaţiei de Proprietari a sesizat nereuşita acţiunii de finalizare a anvelopării blocului. „Am început această acţiune cu contribuţia cetăţenilor. Am putut face partea din faţă, partea din spate nu s-a terminat. A fost un proiect pilot, am apelat mereu la conducerea veche a Primăriei, să ne prindă şi pe noi, ca să putem să încheiem anveloparea blocului. Avem nevoie de o sumă de 27.000 lei, ca să putem să terminăm această lucrare.” Doleanţă la care şeful Executivului a preferat să tacă. Tăcere deplină şi la solicitarea de identificare a unui spaţiu al viitoarei ghene de resturi menajere, la care să nu aibă acces animalele nesupravegheate. „Este un miros fantastic pe timp de vară, nu pot deschide geamurile cei care stau pe Nord.”, a reclamat vorbitorul, care a amintit şi de nedreptatea făcută vecinilor privaţi de soare în locuinţe după ridicarea unui etaj al BIG-ului fără aprobarea asociaţiei de proprietari. „Primăria a eliberat autorizaţie celor care au solicitat-o, fără să fim întrebaţi, şi oamenii care au apartamente pe prima scară, E, nu mai au soare. Pentru treaba asta, sunt foarte supăraţi. S-au extins mult cu terenul cei de la BIG, nu se mai poate intra pe scara E cu bagajul, decât să se strecoare fiecare, cum poate.”, a încheiat preşedintele Asociaţiei de Proprietari. Magda BĂNCESCU