La doi ani distanţă de momentul în care primarii Liviu Ţâroiu şi Ion Boncoi făceau echipă la acţiunea de asfaltare a parcării Mausoleului Mateiaş, în pregătirea vizitei preşedintelui Klaus Iohannis, s-a pornit „războiul” între părţi, taman de Centenar. De la armonia din toamna lui 2016, când cei doi conducători de localităţi au avut interes să iasă bine în faţa şefului ţării, s-a ajuns la judecată, miza procesului reprezentând-o complexul monumental de la Maietaş. Primarul Câmpulungului ne spunea, în urmă cu trei zile, că el şi colegul de la Valea Mare Pravăţ erau cu documentele pe masă, gata de semnare, înţelegerea fiind zădărnicită de refuzul secretarului Ion Iosifescu de a-şi pune iscălitura alături de restul părţilor implicate în „pacea de la Mateiaş”. Pentru că nu era legal, ne-a explicat juristul comunei Valea Mare, în condiţiile în care municipalitatea n-avea niciun act care să-i dea dreptul să-şi însuşească o „avere” impresionantă, cu o valoare istorică şi arhitecturală deosebită. Şi productivă, întrucât, din încasările anuale, de peste un miliard de lei vechi, ale celor patru subsidiare ale Muzeului Câmpulung – Secţia de Istorie, Secţia de Etnografie, Mausoleul Mateiaş şi Casa Memorială „George Topârceanu” -, cele ale ansamblului de la Mateiaş reprezintă 80%. Cum pactul între Ţâroiu şi Boncoi a picat, prin lipsa semnăturii secretarului Iosifescu, urmate de întoarcerea cu 180 de grade a primarului de la Valea Mare Pravăţ în chestiunea renunţării la pretenţii asupra monumentului, comuna a acţionat în instanţă municipalitatea. Pe 17 septembrie 2018, a fost înregistrat, la Tribunalul Argeş, procesul împotriva Consiliului Local Câmpulung, căruia îi cere să revoce o hotărâre din ianuarie, prin care au fost trecute în domeniul public al municipiului pământurile de la Mateiaş, cel de sub construcţii şi cel dimprejur, cu o suprafaţă de peste 14.000 mp.
Hotărârea de Consiliu a apărut cu alte suprafeţe şi valori de piaţă decât cele votate de consilierii municipali
În luna ianuarie, consilierii locali ai Câmpulungului au trebuit, la propunerea Executivului, să voteze o hotărâre, prin care aprobau trecerea în domeniul public al municipiului a terenului de la Mateiaş. Mai puţin parcarea, care era deja în inventar. În forma înaintată spre studiu, proiectul de hotărâre se referea la o suprafaţă totală de 14.092 mp, compusă din 1.820 mp, teren aflat sub construcţii, şi 12.272 mp, fâneţe, situată în extravilanul comunei Valea Mare Pravăţ, punctul „Mausoleu Mateiaş”. Valoarea de piaţă – căci s-a întocmit şi un raport de evaluare – a fost de 43.680 lei, pentru pământul de sub clădire, iar pentru fâneţe, de 49.088 lei.
Cu aceste cifre, propuse prin raportul Serviciului Juridic, condus de Emiliea Ilie, care vorbeşte despre o suprafaţă totală de 14.092 mp, pentru care a fost necesară evaluarea, a ajuns proiectul de hotărâre în Consiliu, pentru a fi votat. Pe site-ul Primăriei, remarcăm că forma finală a hotărârii conţine altă suprafaţă totală trecută în domeniul public: 14.544 mp (1.820 mp, sub construcţii şi 12.724, mp, fâneţe). O diferenţă de 452 mp, pe care, probabil, reprezentanţii Primăriei o vor explica la proces. Bineînţeles, şi valoarea de piaţă a fâneţei este alta: 50.896 lei.
Secretarul Ion Iosifescu: „Au introdus, ilegal, Mausoleul Mateiaş şi 3.000 mp în domeniul public al municipiului”
Cum Primăria Valea Mare Pravăţ este instituţia reclamantă în litigiul iniţiat la Tribunalul Argeş, ne-am adresat secretarului Ion Iosifescu, pentru a afla motivaţia demersului, prin care se contestă legalitatea Hotărârii nr.4 din 31 ianuarie 2018. O hotărâre curioasă numai prin forma ei, dacă ceva au votat aleşii şi altceva s-a redactat după vot. Neînţelegerile dintre Valea Mare şi Câmpulung au apărut din vremea în care Primăriile au fost nevoite să întocmească inventarul bunurilor care aparţin domeniului public şi privat, operaţiune la care au fost obligate prin Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. „Prin ordinul prefectului, s-au constituit comisii de arbitraj, care au stabilit de comun acord limitele localităţilor. Cu această ocazie, s-au încheiat procese verbale de recunoaştere a limitelor, ca să stea la baza actului normativ prin care s-a delimitat terenul. În 2010, familia Solomon şi o parte din Mausoleul Mateiaş erau pe raza administrativă a comunei Stoeneşti.”, relata secretarul Iosifescu.
În decembrie 2010, comunele Valea Mare şi Stoeneşti s-au pus de acord în privinţa graniţelor. „Limita începe la punctul de trei hotare Valea Mare Pravăţ – Dragoslavele – Stoeneşti, situat la intersecţia DN 73 – drum comunal spre satul Piatra, se continuă spre Sud, ocoleşte proprietatea lui Solomon Petre, Mausoleul Mateiaş, se frânge spre Sud, pe culmea dealului, şi pe drumul de exploatare până la drumul Câmpulung – Târgovişte, traversează drumul, se continuă spre Sud, pe drumul de exploatare, pe lângă proprietăţile particulare, apoi pe culmea dealului, până la punctul de trei hotare Valea Mare Pravăţ – Stoeneşti – Mioarele.”, prevede procesul verbal semnat de cele două Primării.
„Începând cu 2012, Mausoleul Mateiaş a intrat în teritoriul administrativ al comunei Valea Mare Pravăţ. Cum era firesc, noi trebuia să ne interesăm de soarta obiectivului monument istoric.”, a adăugat secretarul Ion Iosifescu, demarând o corespondenţă insistentă cu Primăria Câmpulung, pentru a-l lămuri cum a ajuns ansamblul monumental în inventarul public al municipiului. „Noi am formulat o adresă, ca să ne spună în ce bază au introdus un obiectiv situat pe raza altui U.A.T., pentru că delimitarea U.A.T.-ului se face prin lege, iar autonomia locală spune că ne exercităm puterea administrativă în limita teritorială. Le-am făcut adresă: de ce l-aţi introdus ca fiind al dumneavoastră? Nu mi-au răspuns. Noi am efectuat un PAD, am măsurat tot terenul aferent Mausoleului şi au ieşit în jur de 15.000 mp. Am studiat inventarul public al municipiului Câmpulung, făcut cu ocazia Legii 213/1998, şi am observat că au introdus, după părerea noastră, ilegal, acest obiectiv în domeniul public al municipiului. Ilegal. Mausoleul Mateiaş şi suprafaţa de 3.000 mp. Or de la 3.000 mp, până la 15.000 mp este o diferenţă.”
„Nu ţinem morţiş să-l avem noi. Dar dacă nu-l avem noi, nu-l puteţi avea nici voi. Hai să fie de interes judeţean!”
Diferenţă pe care municipalitatea şi-a însuşit-o prin hotărârea din ianuarie, atacată de Primăria Valea Mare la Tribunal. „Noi purtasem discuţii cu ei şi le-am spus: „Nu ţinem morţiş să-l avem noi. Dar dacă nu-l avem noi, nu-l puteţi avea nici voi. Hai să fie de interes judeţean! Să nu mai dăm bani de la bugetul tău sau al meu, să dea judeţul. Venise, când era preşedinte la Consiliul Judeţean, domnul Nicolescu: „Hai să vă dau bani, să-l faceţi!” Eu i-am explicat: „Nu puteţi, că n-aveţi cui să-i daţi bani, atâta timp cât regimul juridic nu este clarificat. Nu putem să facem o investiţie.”, a continuat relatarea secretarului Iosifescu.
După ce au văzut în ziar hotărârea dată de Câmpulung, la începutul anului, cu preluarea întregului teren în domeniul public, cei de la Valea Mare au ripostat, în martie, cu o plângere prealabilă adresată Consiliului Local Câmpulung. Argumentele se prezentau astfel: „În condiţiile în care terenul se află pe raza administrativ-teritorială a comunei Valea Mare Pravăţ, trecerea acestui teren în domeniul public al municipiului Câmpulung este nelegală. Susţin acest lucru în condiţiile în care anterior acestei hotărâri de Consiliu Local: terenul nu s-a aflat în proprietatea privată a U.A.T. Câmpulung; U.A.T. Câmpulung nu deţine un act (titlu) de proprietate privată asupra acestui teren; Legea 213/1998 permite doar trecerea pe o perioadă determinată a unui bun din proprietatea publică a unei unităţi administrativ-teritoriale în proprietatea publică a altei U.A.T. de pe raza judeţului, strict în vederea derulării unor investiţii.”, precizează plângerea semnată de Boncoi şi Iosifescu, potrivit cărora hotărârea Câmpulungului este nelegală şi complet nemotivată, nefăcând „vreo referire la împrejurările care au determinat calificarea terenului „fâneţe” ca fiind de uz sau interes public şi nici la cauza de utilitate publică în temeiul căreia s-a apreciat că se impune trecerea imobilului în cauză din domeniul privat în cel public al municipiului Câmpulung.”
Ce răspunde Câmpulungul, prin secretarul Nicolae Ghinea? Că hotărârea a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale şi că nu sunt motive de a fi revocată.
Boncoi este înverşunat să pună mâna şi pe Mausoleu, şi pe Casa Memorială
Înainte de a se adresa Tribunalului, Primăria Valea Mare a sperat ca Prefectura să atace în Contencios Administrativ hotărârea, dar Prefectura „s-a spălat pe mâini”, recomandându-i lui Boncoi s-o atace el. „Eu şi acum mă gândesc: cum poţi să emiţi o hotărâre de Consiliu pe teritoriul administrativ al altei localităţi?!”, se întreabă secretarul comunei, care nu înţelege cum au fost introduşi în domeniul municipiului şi cei 3.000 mp, prinşi înaintea celor 14.544 mp. De aceea, în 2012, a cerut informaţii municipalităţii: „Pentru clarificarea regimului juridic al terenurilor aferente acestor imobile – Mausoleul Mateiaş şi Casa Memorială „George Topârceanu”, situate pe teritoriul comunei Valea Mare -, vă rugăm să ne comunicaţi dacă deţineţi vreun document care să justifice înscrierea suprafeţei de 3.000 mp, teren aferent Mausoleului Mateiaş, şi a suprafeţei de 1.500 mp, teren aferent Casei „Topârceanu” în inventarul public al municipiului. Aceste informaţii sunt necesare pentru înregistrarea acestor imobile în inventarul comunei Valea Mare Pravăţ.”
„Când am formulat o adresă către dumnealor, să ne spună ce document au avut la bază, ne-am gândit: or fi avut un act de donaţie, un act juridic. Nu ni le-au arătat până la această oră. Şi să vrea să-l înregistreze, nu se poate, pentru că, după noua lege, trebuie să întocmească un PAD, căruia trebuie să-i dea număr cadastral. Ca să-i dai număr cadastral, ai nevoie de o hârtie, pe care noi n-o să le-o eliberăm. Suntem în litigiu. În primul rând, nu este legal, pentru că nu poţi să-ţi întinzi puterea pe raza altui U.A.T.”, a mai spus secretarul.
Dacă Tribunalul Argeş va desfiinţa hotărârea Câmpulungului, intenţiile celor de la Valea Mare sunt să-şi treacă proprietatea de la Mateiaş în domeniul public al comunei. „Şi o lăsăm tot în administrarea Muzeului, căci noi n-avem obiect de activitate „muzee”. De-abia să ne facem treburile noastre. Mi se părea mai nimerit să fie un bun de interes judeţean, iar judeţul îl dădea în administrare tot Muzeului Câmpulung.”, a încheiat Ion Iosifescu, nu înainte de a ne asigura că aceeaşi procedură va fi urmată şi în situaţia Casei Memoriale „George Topârceanu”.
Liviu Ţâroiu: „M-am înţeles cu Boncoi şi n-a vrut să semneze secretarul, după care şi Boncoi a zis: „Nu”
Cum Primăria Valea Mare a apelat la serviciile unui avocat, acelaşi lucru îl va face şi Liviu Ţâroiu, care susţine că va lupta pentru monumentul de la Mateiaş. „Ne vom lupta, dar nu cred că are dreptate Valea Mare. Am mai avut discuţii cu Boncoi, căruia i-am spus: „Hai, semnează!” Am fost la limită să semnăm, eu cu el. S-a trezit secretarul de la Valea Mare că nu vrea el. M-am înţeles cu Boncoi şi n-a vrut să semneze secretarul, după care şi Boncoi a zis: „Nu” şi n-a mai semnat. Avem dintotdeauna o dispută, noi cu ei, pentru parcare. Noi avem prin hotărâre de Guvern, când ni s-a dat Mausoleul, o suprafaţă. Suntem în litigiu privitor la parcare, pe care am administrat-o de când mă ştiu eu. Fostul secretar susţine că avem toate documentele. Suntem în proces acum. N-a administrat Valea Mare, niciodată, nimic, acolo.”, ne-a declarat primarul Ţâroiu, care crede că Boncoi s-a răsucit în chestiunea Mausoleului, pe motiv că nu i-a trecut după ce Primăria Câmpulung l-a lăsat fără veniturile încasate de la brânzarii din parcare. „O să ne apărăm ca lumea, sper să ne apărăm ca lumea.”, a încheiat Liviu Ţâroiu. Magda BĂNCESCU